Agricultura regenerativă câștigă teren în Europa: soluție pentru criza climatică și viitorul fermelor

Agricultura europeană traversează o perioadă de transformări profunde, forțată de efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice. Seceta, incendiile de vegetație, eroziunea și scăderea fertilității solurilor pun în pericol nu doar producțiile agricole, ci și viitorul fermierilor. În acest context, tot mai mulți agricultori, cercetători și activiști mizează pe agricultura regenerativă – un set de practici care prioritizează sănătatea solului, diversitatea ecosistemelor și reducerea dependenței de pesticide.

Această mișcare, încă aflată la început de drum, promite să facă fermele mai rezistente și mai profitabile pe termen lung, dar are nevoie de sprijin și politici coerente pentru a deveni norma în agricultura europeană, se arată într-un studiu din Nature.

În estul Portugaliei, fermierul Ruben Jorge și-a transformat livada de castani și fistic într-un experiment viu. În loc de brazde de pământ gol, solul este acoperit de ierburi și flori de lupin galben, care fixează azotul și îmbogățesc solul. În jurul fiecărui puiet a așezat mulci din așchii de lemn, pentru a reține apa. Totul face parte dintr-un plan de a construi un teren mai fertil și mai rezistent la secetă.

La câteva sute de kilometri distanță, Herberto Brunk își conduce ferma după principii similare. El cultivă amestecuri de hrișcă, mei, dovleac și floarea-soarelui, lăsând culturile neculese pentru a proteja solul de pierderea nutrienților. În doar câțiva ani, a reușit să crească procentul de carbon organic din sol de la 1,9% la 3,5% și se apropie de obiectivul de 6%. În plus, prin parteneriate cu companii care cumpără credite de carbon, Brunk este recompensat financiar pentru fiecare tonă de carbon stocată în sol și plante.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Aceste exemple arată că agricultura regenerativă nu este doar o teorie, ci o practică aplicată care aduce rezultate concrete: sol mai sănătos, rezerve mai mari de apă și protecție sporită împotriva incendiilor și eroziunii.

Știința confirmă beneficiile pentru mediu și economie

Studiile recente sprijină ideea că practicile regenerative pot schimba radical modul în care sunt gestionate terenurile agricole. O analiză din 2021, care a inclus date din 85 de țări, a arătat că rotația și diversificarea culturilor pot crește biodiversitatea cu 24%, calitatea apei cu 51%, controlul natural al dăunătorilor cu 63% și sănătatea solului cu 11%.

În Germania, cercetătorii au demonstrat că extinderea culturilor de acoperire ar putea crește carbonul organic din sol cu 12% în următoarele cinci decenii. Pe partea economică, un raport recent realizat pe 78 de ferme din 14 state europene a arătat că fermele regenerative folosesc cu 61% mai puțin azot sintetic și cu 75% mai puține pesticide, dar reușesc totuși să obțină o marjă de profit cu 20% mai mare pe hectar.

Pe termen lung, o analiză realizată în Germania estimează că fermele regenerative ar putea fi cu cel puțin 60% mai profitabile după 6–10 ani decât cele convenționale. Aceste date arată că, deși tranziția nu aduce câștiguri imediate, investiția în sol sănătos și biodiversitate devine rentabilă.

Provocări și viitorul agriculturii europene

În prezent, doar aproximativ 2% dintre fermele europene aplică integral principiile agriculturii regenerative, iar alte 5–10% sunt în proces de tranziție. Totuși, mișcarea capătă amploare, fiind sprijinită de organizații precum Alianța Europeană pentru Agricultura Regenerativă (EARA).

Obstacolele sunt însă semnificative. Protestele fermierilor din ultimii ani au determinat Uniunea Europeană să relaxeze unele cerințe de mediu, iar sprijinul financiar pentru tranziția fermelor rămâne insuficient. Deși Europa are unele dintre cele mai ambițioase obiective privind neutralitatea climatică și refacerea ecosistemelor – prin Pactul Verde European și legea restaurării naturii – implementarea acestor politici este inegală.

Pentru ca agricultura regenerativă să devină o realitate pe scară largă, este nevoie de un efort comun: fermierii să fie sprijiniți financiar și logistic, cercetătorii să continue studiile pe termen lung, iar consumatorii să conștientizeze importanța produselor provenite din ferme durabile.

Europa, cel mai rapid continent care se încălzește din anii ’80 încoace, are șansa de a fi un model global. Dacă tranziția va reuși, agricultura regenerativă ar putea deveni nu doar o soluție de adaptare la schimbările climatice, ci și un instrument pentru refacerea ecosistemelor și asigurarea hranei pentru generațiile viitoare.