Raport oficial: Câți bani a dat România Ucrainei în trei ani? Datele arată că media anuală este de 0,2% din PIB

Sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei de către România în ultimii ani a fost un subiect adesea învăluit în incertitudine. Deși multe dintre detalii sunt secretizate, un raport recent al Consiliului Fiscal, semnat de președintele Daniel Dăianu, a adus în atenția publicului date concrete privind valoarea acestor ajutoare și impactul lor asupra economiei românești. Documentul analizează sumele alocate între februarie 2022 și iunie 2025, precum și efectele mai ample asupra bugetului și deficitului public.

Sprijinul acordat Ucrainei: 1,5 miliarde de euro în trei ani

Conform raportului Consiliului Fiscal, România a acordat Ucrainei un sprijin total de aproximativ 1,5 miliarde de euro în intervalul februarie 2022 – iunie 2025. Această sumă echivalează cu o medie anuală de 0,2% din PIB, potrivit calculelor instituției. Estimările au fost realizate pe baza datelor furnizate de AMECO, baza de prognoze a Comisiei Europene, și de Institutul de economie mondială din Kiel, în contextul în care detaliile oficiale sunt secretizate printr-o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Sprijinul a fost direcționat sub diverse forme – militar, financiar și umanitar – iar o parte semnificativă a acestor resurse a fost acoperită din fondurile Uniunii Europene, așa cum arată o notă de informare a Parlamentului European.

Deficitul bugetar al României, în continuă creștere

Analiza Consiliului Fiscal nu s-a limitat la sumele acordate Ucrainei, ci a evidențiat și derapajele bugetare ale României. Raportul arată că problemele deficitului nu au fost generate exclusiv de sprijinul extern, ci mai ales de „programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și lipsa unor măsuri pentru creșterea veniturilor fiscale”.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

România se află în procedura de deficit excesiv încă din 2020. În acel an, pe fondul pandemiei, deficitul a urcat la 9,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ulterior, în 2021 a scăzut la 7,1% din PIB, dar în 2022, anul invaziei ruse în Ucraina, s-a stabilizat la 6,4%. Totuși, trendul a fost inversat în 2023, când deficitul a crescut din nou, ajungând la 6,6% din PIB.

Lista țărilor care au ajutat Ucraina

Explozia deficitului în 2024

Raportul scoate în evidență o situație critică în anul 2024, când România a înregistrat cel mai mare deficit din UE, ajungând la 9,3% din PIB. Cauza principală a fost reprezentată de majorările salariale și de pensii adoptate de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, măsuri considerate de Consiliul Fiscal ca fiind discreționare și motivate politic.

În același timp, creșterea veniturilor bugetare a fost mult mai mică decât cea a cheltuielilor. Cea mai mare presiune a venit din zona cheltuielilor cu personalul și a asistenței sociale, fiecare reprezentând aproximativ +1,1 puncte procentuale din PIB. Consiliul Fiscal a atras atenția că România se confruntă de ani de zile cu o problemă structurală – venituri fiscale foarte scăzute, doar 28,5% din PIB în 2024, comparativ cu media europeană de 40,1%.

Distincția între ajutoare și efectele războiului

Raportul subliniază și o idee esențială: trebuie făcută o diferență clară între impactul ajutoarelor oferite Ucrainei și efectele indirecte ale războiului asupra economiei românești. Acestea din urmă includ inflația crescută, încetinirea ritmului de creștere economică, explozia prețurilor la energie, perturbările comerciale și dezechilibrele de pe piețele financiare.

De asemenea, Consiliul Fiscal precizează că nu are competența de a evalua oportunitatea politică sau strategică a sprijinului acordat Ucrainei, ci doar efectele asupra echilibrului bugetar.

Raportul oficial aduce claritate într-o zonă marcată până acum de lipsa de transparență: România a alocat circa 1,5 miliarde de euro Ucrainei în trei ani, echivalentul a 0,2% din PIB pe an. Totuși, problemele structurale ale bugetului și creșterea explozivă a deficitului în 2024 arată că dificultățile economice ale țării depășesc cu mult acest sprijin financiar și țin de modul în care au fost gestionate resursele interne.