Ce se întâmplă cu economia când reduci numărul bugetarilor, de fapt. S-a întâmplat la fel în Spania, Italia, Grecia și Portugalia

Reducerea personalului din sectorul public este adesea prezentată ca o soluție simplă pentru diminuarea cheltuielilor statului. Totuși, experiențele altor țări europene arată că lucrurile sunt mult mai complicate. Concedierea bugetarilor nu înseamnă doar economii la nivel bugetar, ci și pierderea unei părți importante din consumul intern, care în România generează aproape 65% din PIB.

Angajații din administrația publică, sănătate sau educație nu reprezintă doar cheltuieli, ci și clienți pentru economia locală. În orașele mici și medii, unde sectorul privat este limitat, fiecare salariu pierdut duce la scăderea veniturilor pentru magazine, restaurante, farmacii sau servicii de bază. Efectul de domino lovește IMM-urile, investițiile și chiar atractivitatea zonelor pentru turism.

Lecțiile dure ale austerității europene

Grecia, Spania, Portugalia și Italia au trecut prin episoade de concedieri masive în sistemul public, cu efecte vizibile. În Grecia, între 2010 și 2015, reducerea bugetarilor și tăierile salariale au dus la scăderea consumului cu peste 20% și la o contracție a PIB-ului de aproape un sfert. Peste 200.000 de IMM-uri au dispărut, iar șomajul a explodat.

Spania a atins o rată a șomajului de aproape 26% după măsurile de austeritate, în timp ce Portugalia s-a confruntat cu o stagnare economică prelungită. Italia a resimțit o creștere a șomajului și o scădere a încrederii în instituțiile statului.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Un contrast interesant vine din Estonia, unde reducerile bugetare au fost aplicate pe criterii de merit și transparență. Acolo, eficientizarea administrației nu a dus la colaps economic, ci la o creștere susținută, tocmai pentru că măsurile au vizat sinecurile și nu funcțiile esențiale.

Riscurile pentru România

În România, peste un milion de oameni lucrează în sectorul public. Dacă ar fi concediați câteva zeci de mii, impactul ar fi resimțit de sute de mii de persoane, incluzând familiile lor și micii antreprenori din comunități. Sectorul privat nu este pregătit să absoarbă rapid acești oameni, mai ales că mulți au competențe specifice administrației publice, greu transferabile în afaceri orientate spre profit.

Un alt pericol ține de modul arbitrar al reducerilor. În lipsa unor mecanisme transparente și independente de evaluare, există riscul ca oamenii competenți să fie concediați, în timp ce posturile politizate să rămână neatinse. Astfel, austeritatea nu ar rezolva problema reală, ci ar amplifica dezechilibrele și ar lovi exact acolo unde serviciile publice sunt funcționale.

Reforma bugetară nu ar trebui să fie despre câți angajați pleacă, ci despre cum poate fi modernizat și eficientizat aparatul administrativ. Fără viziune, tăierile devin o frână pentru creșterea economică și un risc social major.