România, între muncitori asiatici și români care nu vor să muncească. De ce avem nevoie de srilankezi, nepalezi, vietnamezi, filipinezi și nu numai

Prezența muncitorilor asiatici în România a devenit în ultimii ani o realitate vizibilă și tot mai dezbătută. De la restaurante, construcții și servicii, până la fabrici sau agricultură, tot mai mulți nepalezi, vietnamezi, filipinezi sau srilankezi lucrează cot la cot cu românii. Pentru unii, aceștia sunt dovada clară că românii refuză anumite joburi. Pentru alții, sunt doar un efect al crizei demografice și al migrației masive spre Vest. Dar ce înseamnă, în fapt, acest fenomen pentru economia și societatea românească?

De ce România are nevoie de muncitori asiatici

Conform datelor oficiale, în România lucrează aproximativ 140.000 de muncitori din Asia, cei mai mulți veniți din Nepal, Vietnam, Sri Lanka, India, Bangladesh sau Filipine. Deși cifra pare mare, raportată la dimensiunea pieței muncii este modestă. Totuși, ei sunt extrem de vizibili în sectoare unde lipsa de personal a devenit critică: HoReCa, servicii și construcții.

Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că adevăratul câștig adus de acești muncitori nu se vede doar în salariile plătite, ci în faptul că mențin în viață sectoare care altfel s-ar fi prăbușit. Un restaurant fără personal sau un șantier fără muncitori nu doar că ar însemna falimente în lanț, ci și blocaje economice majore. Astfel, prezența asiaticilor funcționează ca o „plasă de siguranță” pentru o economie cu un spor natural scăzut și cu sute de mii de români plecați definitiv din țară.

Contribuția lor la buget nu e de neglijat. Taxele salariale, consumul zilnic și serviciile pe care le susțin generează venituri estimate la sute de milioane de euro anual. Deși mulți dintre acești bani pleacă prin remitențe în țările de origine, efectul pe termen scurt pentru economia locală este pozitiv.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Riscuri economice și sociale pe termen lung

Orice fenomen economic are și o parte de revers. Experiența altor țări europene arată că valurile de muncitori străini pot crea tensiuni sociale dacă nu există politici clare de integrare. În Franța sau Spania, comunități mari de imigranți au schimbat echilibrul social și cultural al orașelor, ducând uneori la conflicte. România nu a ajuns acolo, dar specialiștii avertizează că lipsa unei strategii de integrare poate genera probleme similare în viitor.

Un alt risc ține de presiunea pe salarii. Deși acum numărul asiaticilor este prea mic pentru a influența masiv piața muncii, în viitor companiile ar putea prefera forța de muncă mai ieftină din afară în loc să investească în oameni sau în tehnologizare. Pe termen mediu, asta ar putea duce la stagnarea salariilor românilor din anumite domenii și la întârzierea investițiilor în automatizare.

Totuși, nu putem ignora realitatea: România este „condamnată” demografic să importe muncitori. Ieșirea la pensie a generației „decrețeilor” va crea un gol imens pe piața muncii, iar românii din diaspora par puțin dispuși să se întoarcă. Soluția viabilă rămâne atragerea de muncitori străini, dar asta trebuie dublată de politici inteligente de absorbție socială și culturală.

În concluzie, România are nevoie de muncitori asiatici nu pentru că aceștia „iau locurile de muncă” românilor, ci pentru că există locuri pe care românii nu le mai ocupă. Rămâne însă întrebarea-cheie: îi vom integra și vom transforma acest fenomen într-o oportunitate sau îl vom lăsa să devină o problemă socială pe termen lung?