„Clasa întâi” sau „clasa a întâia”? Cum este corect să spunem

Una dintre cele mai răspândite nelămuriri din limba română are legătură cu felul în care denumim prima clasă din ciclul primar: spunem „clasa întâi” sau „clasa a întâia”? În vorbirea de zi cu zi, ambele variante se aud des, însă numai una este corectă în contextul școlar.

Cum este corect: „clasa întâi” sau „clasa a întâia”?

Întâi este forma scurtă a numeralului ordinal „întâia”. Ea se folosește mai ales în enunțuri de tipul: „A terminat pe locul întâi”, „Întâi de toate, să lămurim problema”. Întâia este forma completă a numeralului ordinal de gen feminin și se folosește atunci când determină un substantiv: „lecția întâia”, „partea întâia”.

Conform normelor gramaticale și recomandărilor Academiei Române, forma corectă este: clasa I – citită „clasa întâi”, nu „clasa a întâia”. Explicația este simplă: în cazul claselor școlare, tradiția și uzul normat impun folosirea formei scurte, „întâi”. Aceeași regulă se aplică și pentru alte domenii: spunem „Secolul I” („secolul întâi”), nu „secolul a întâia”.

Exemple corecte

„Fratele meu este în clasa întâi.”

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Copiii din clasa I au început școala.”

„Secolul I după Hristos.”

Exemple greșite:

„Clasa a întâia”

„Secolul a întâia”.

Cu alte cuvinte, forma corectă este „clasa întâi”, iar varianta „clasa a întâia” reprezintă o greșeală des întâlnită în exprimarea cotidiană. Regula generală este că numeralul „întâi” se folosește atunci când însoțește substantivele care desemnează ordine cronologică sau ierarhică, inclusiv în denumirile de clase și secole.

Greșeli de vorbire frecvente în limba română

Limba română este bogată și expresivă, dar, tocmai datorită complexității sale, apar deseori greșeli de vorbire. Unele provin din influența limbajului colocvial, altele din necunoașterea normelor gramaticale sau pur și simplu din obișnuință. În continuare, prezentăm câteva dintre cele mai întâlnite erori și variantele corecte.

1. „Decât” folosit afirmativ

O greșeală foarte des întâlnită este utilizarea lui decât în propoziții afirmative: „Am decât două minute.”
Forma corectă este „Am doar două minute.” Expresia decât se folosește exclusiv în construcții negative: „Nu am decât două minute.”

2. Forme populare sau incorecte de plural

Multe substantive sunt deformate în vorbirea curentă: „două sarmale mari” devine „două sarmali mari”, „trei copii” devine „trei copiișori” (forțat, neliterar).
Forma literară trebuie respectată, chiar dacă regionalismele sunt răspândite.

3. Redundanțe și pleonasme

În dorința de a întări sensul, mulți vorbitori recurg la pleonasme: „Am coborât jos.” „Am urcat sus.” „Am ieșit afară.” Corect este să păstrăm un singur termen, suficient pentru exprimarea ideii: „Am coborât.”, „Am ieșit.”