05 sept. 2025 | 10:45

Avocatul Mark Zuckerberg a dat în judecată Facebook pentru suspendarea contului său. „Se dă drept o celebritate”

TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ & DIGITAL
Share
Avocatul Mark Zuckerberg a dat în judecată Facebook pentru suspendarea contului său. „Se dă drept o celebritate”
Adevăratul Mark Zuckerberg, cofondatorul rețelei sociale Facebook. (Foto: Facebook)

Un avocat din Indiana, care poartă același nume ca fondatorul Facebook, a ajuns în instanță după ani de blocări repetate ale contului său, motivate de suspiciunea greșită că s-ar da drept o celebritate. Mark S. Zuckerberg spune că rețeaua socială i-a dezactivat profilul de cinci ori în ultimii opt ani, cu pierderi financiare de mii de dolari, în pofida faptului că și-a confirmat identitatea cu documente oficiale și a plătit reclame care i-au fost ulterior oprite, scrie BBC.

Confuzia dintre două nume și un cont blocat în serie

Cazul pornește de la o coincidență: Mark S. Zuckerberg, avocat specializat în falimente de 38 de ani, poartă același nume cu Mark E. Zuckerberg, cofondatorul Facebook și unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Potrivit documentelor citate, platforma i-a suspendat în repetate rânduri contul pe motiv că nu ar folosi „numele autentic” sau că ar încerca să se dea drept altcineva. Avocatul afirmă că, de fiecare dată, a trimis actul de identitate cu fotografie, copii ale cardurilor de credit și chiar imagini cu propria față, fără ca acest lucru să prevină blocările ulterioare.

În luna mai, contul i-a fost din nou închis, iar reactivarea a venit abia după deschiderea procesului la Curtea Superioară din comitatul Marion. Între timp, Mark S. Zuckerberg a reclamat și pierderi economice directe, invocând reclamele plătite pe care nu le-a putut rula în perioada de suspendare.

Argumentele din proces și reacția Meta

În acțiunea judecătorească, avocatul susține că Meta, compania-mamă a Facebook, a încălcat contractul dintre părți: el ar fi achitat 11.000 de dolari pentru campanii publicitare care au fost retrase pe nedrept, fără a beneficia de serviciul plătit. Pentru a ilustra situația, a făcut o comparație simplă: e ca și cum ai plăti un panou publicitar la marginea autostrăzii, iar proprietarul l-ar acoperi cu o pătură imediat după ce ai achitat factura.

Meta a transmis că a reactivat contul după ce a constatat că dezactivarea a fost o greșeală și că ia măsuri pentru a evita situații similare pe viitor. Declarația oficială mulțumește pentru „răbdarea” clientului, însă avocatul a subliniat că nu este „amuzant” atunci când o platformă îți afectează direct încasările, mai ales într-un domeniu în care prezența online și promovarea plătită pot însemna clienți reali pierduți.

„Numele autentic”, un principiu corect, dar greu de aplicat

Politica „numele autentic” are sens într-o lume digitală sufocată de conturi false și încercări de fraudă, dar pune presiune pe sistemele automate de verificare. În situații de omonimie perfectă, filtrele anti-impersonare tind să genereze „fals pozitive”, adică să blocheze utilizatori reali din prudență excesivă. Cazul lui Mark S. Zuckerberg ilustrează exact acest risc: un nume celebru atrage verificări mai stricte, iar o eroare inițială se poate perpetua în timp dacă nu există o corecție robustă în back-end.

Avocatul afirmă că a creat inclusiv un site unde documentează episoadele de confuzie legate de numele său, de la plângerile clienților rătăciți până la un caz în care ar fi fost acționat în judecată din greșeală de statul Washington. Toate acestea întăresc argumentul că problema nu este una marginală, ci o consecință directă a omonimiei cu o figură publică globală.

Mark S Zuckerberg

Avocatul american Mark S. Zuckerberg, care a dat în judecată Meta pentru încălcarea unor drepturi digitale. (Foto: BBC)

Ce urmează și miza mai largă a litigiului

Pe fond, procesul ridică întrebări despre responsabilitatea platformelor față de advertiseri și despre modul în care sunt remediate rapid erorile care afectează activitatea economică a utilizatorilor. Dacă instanța va concluziona că Meta a încălcat contractul, cazul ar putea crea un precedent interesant pentru situațiile în care moderarea automată interferează cu serviciile plătite.

Chiar dacă Facebook a reactivat contul și a recunoscut greșeala, rămâne disputa legată de despăgubiri: ce compensează mai corect efectele unei suspendări nejustificate — rambursarea sumelor, credit publicitar suplimentar sau daune pentru veniturile pierdute? Răspunsul va depinde de probele depuse și de interpretarea judecătorului privind obligațiile asumate prin Termenii și condițiile platformei.

Un caz personal, o problemă de sistem

Dincolo de particularități, episodul scoate la lumină fragilitatea echilibrului dintre siguranță și acces în moderarea la scară. Platformele vor să blocheze impostorii, dar trebuie să ofere și un traseu clar, rapid și uman pentru contestații — mai ales când există dovezi solide de identitate și plăți la zi pentru servicii comerciale. Altfel, „numele autentic” devine o capcană pentru cei care chiar îl au.

Pentru Mark S. Zuckerberg, litigiul nu este doar o corecție de principiu, ci și o încercare de a-și proteja activitatea profesională. Pentru Facebook/Meta, este un test al capacității de a recunoaște, repara și preveni erori într-un ecosistem în care un singur „flag” greșit poate costa scump. În joc nu este doar reputația, ci încrederea de zi cu zi a milioanelor de utilizatori care plătesc pentru vizibilitate și au nevoie de predictibilitate.