Descoperire istorică: o posibilă „gaură neagră primordială” observată de telescopul James Webb

Astronomii au identificat cu ajutorul telescopului spațial James Webb un obiect cosmic care ar putea rescrie teoriile despre originea universului. Este vorba despre o gaură neagră „aproape goală”, înconjurată de foarte puțină materie, ce pare să fi luat naștere chiar în primele fracțiuni de secundă după Big Bang. Dacă se confirmă că avem de-a face cu o așa-numită gaură neagră primordială, ipoteză formulată de Stephen Hawking în anii ’70, dar niciodată observată până acum, atunci fizica modernă ar putea intra într-o nouă eră de înțelegere.

Până acum, consensul științific era că stelele și galaxiile au apărut primele, iar găurile negre s-au format abia după ce stelele masive și-au consumat combustibilul și s-au prăbușit sub propria gravitație. Observațiile recente sugerează însă că acest scenariu ar putea fi incomplet.

Obiectul detectat, botezat QSO1, datează de peste 13 miliarde de ani, dintr-o perioadă în care universul avea doar 700 de milioane de ani. Este un „punct roșu” compact și extrem de luminos, tipic pentru găurile negre supermasive. Analiza vitezei de rotație a materialului din jurul său a indicat că masa găurii negre este de aproximativ 50 de milioane de mase solare, în timp ce gazul și praful care o înconjoară reprezintă mai puțin de jumătate din această valoare.

Această proporție este neobișnuită. În prezent, găurile negre din centrul galaxiilor — inclusiv cea din Calea Lactee — sunt de obicei de mii de ori mai mici decât galaxiile gazdă. Faptul că QSO1 este invers proporțional ridică semne de întrebare despre modul său de formare.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Observațiile se concentrează pe un ‘punct roșu mic’ cunoscut sub numele de QSO1, care datează de mai bine de 13 miliarde de ani. Foto: JWST/Nasa/Esa/CSA; procesarea imaginii NIRCam: Lukas Furtak/Rachel Bezanson

Ipoteza găurilor negre primordiale

Conform teoriei lui Hawking, găurile negre primordiale ar fi apărut imediat după Big Bang, în urma colapsului regiunilor mai dense și mai fierbinți ale universului timpuriu. Ele ar fi avut diferite dimensiuni, de la extrem de mici la uriașe, și ar fi servit drept „nuclee gravitaționale” în jurul cărora s-au format primele galaxii.

Datele colectate de James Webb par să sprijine această ipoteză. Materialul din jurul lui QSO1 este chimic „primitiv”, alcătuit aproape exclusiv din hidrogen și heliu — elementele rezultate direct după Big Bang. Lipsa elementelor grele, care se formează doar prin reacții nucleare în stele, indică faptul că în apropiere nu au existat procese semnificative de formare stelară.

Profesorul Roberto Maiolino, cosmolog la Universitatea Cambridge și membru al echipei de cercetare, a descris obiectul ca fiind „aproape gol”, adăugând: „Aceasta este o provocare directă pentru teoriile actuale. Se pare că această gaură neagră s-a format fără să fie precedată de o galaxie.”

O altă posibilitate ar fi un colaps direct al unui nor masiv de gaz și praf într-o gaură neagră, fără trecerea printr-o fază intermediară de formare a stelelor. Totuși, acest scenariu necesită condiții foarte precise, care nu par să fie prezente în cazul QSO1. De aceea, cercetătorii tind să acorde mai multă credibilitate ipotezei primordiale.

Ce urmează pentru confirmarea descoperirii

Dacă se dovedește că QSO1 este într-adevăr o gaură neagră primordială, impactul asupra științei ar fi uriaș. Ar însemna că găurile negre nu sunt doar un produs secundar al evoluției stelare, ci au existat chiar de la începutul cosmosului, influențând formarea galaxiilor și structura universului.

Profesorul Andrew Pontzen, cosmolog la Universitatea din Durham, care nu a participat la studiu, a subliniat: „O origine primordială confirmată pentru găurile negre ar avea implicații profunde pentru legile fundamentale ale fizicii.” Totuși, el a avertizat că dovezile actuale sunt indirecte și că va fi nevoie de timp pentru a se ajunge la un consens.

În următorii ani, noile detectoare de unde gravitaționale vor juca un rol esențial. Acestea ar putea „mirosi” găurile negre de orice dimensiune, oriunde în univers, oferind date clare despre formarea lor. Specialiștii estimează că în următorul deceniu vom avea răspunsuri decisive, ceea ce ar putea marca o schimbare de paradigmă în cosmologie.

În concluzie, observarea acestui posibil exemplar de gaură neagră primordială reprezintă unul dintre cele mai mari mistere științifice ale momentului. Telescopul James Webb continuă să își confirme statutul de instrument revoluționar, capabil să dezvăluie secrete ascunse de peste 13 miliarde de ani. Iar pentru omenire, această descoperire ar putea fi începutul unei noi înțelegeri despre cum s-a născut și cum evoluează universul.