Ce sunt cvartalele din România, la mare căutare printre investitorii imobiliari. Deși sunt din anii `50, mulți visează la acel ”lux”

Cvartalele, ansamblurile de locuințe ridicate în România anilor ’50 după model sovietic, revin astăzi în atenția investitorilor și a cumpărătorilor. Deși au aproape opt decenii de existență, aceste cartiere continuă să fie percepute ca zone cu un anumit confort și un stil arhitectural aparte, greu de găsit în blocurile construite în următoarele decenii.

În plin avânt industrial, când sute de mii de români se mutau din mediul rural în orașe, autoritățile comuniste au ridicat aceste ansambluri pentru a acoperi nevoia urgentă de locuințe. Spre deosebire de barăcile insalubre unde trăiau mulți dintre noii muncitori, cvartalele ofereau blocuri cu 1-3 etaje, spații verzi generoase, curți interioare și facilități considerate „lux” la acea vreme: încălzire centrală, spălătorii mecanice și spații comune pentru depozitare sau relaxare.

Cvartalele, inspirate din modelul sovietic și adaptate de arhitecții români

Conceptul de cvartal a fost importat din URSS și prezentat în revistele de arhitectură ale vremii. Totuși, realizarea practică a revenit arhitecților români, unii formați în perioada interbelică, care au adaptat modelul la specificul local. Cvartalele aveau suprafețe de 4-6 hectare și erau delimitate de patru străzi, creând fronturi unitare și o structură urbană coerentă.

În centrul acestor cartiere erau prevăzute spații verzi, terenuri de joacă pentru copii, mici parcuri sau chiar fântâni arteziene. Intrările în blocuri erau orientate spre interior, pentru a asigura liniște și siguranță locatarilor. În București, exemple celebre de astfel de cartiere sunt în Rahova, Drumul Taberei, Vatra Luminoasă sau Bucureștii Noi, dar cvartale au fost ridicate și în orașe industriale precum Hunedoara, Uricani sau Ștei.

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Pentru mulți locuitori, mutarea într-un cvartal a reprezentat un pas uriaș față de condițiile precare din care proveneau. De aceea, în epocă erau considerate cartiere „de lux”, chiar dacă locuințele erau adesea partajate între mai multe familii.

Cum arată cvartalele comuniste de sus

Declinul cvartalelor și apariția „blocurilor economice”

În anii ’60, autoritățile au abandonat modelul cvartalelor, considerat prea costisitor și risipitor în privința terenului. Locul lor a fost luat de blocurile tip „Hrușciovka”, cu apartamente mici, de 30-40 mp, și facilități reduse la minimum. Ulterior, în anii ’70, au apărut blocurile-turn, mai înalte și cu lifturi, dar la fel de restrictive ca suprafețe și confort.

Astfel, cvartalele au rămas o excepție în peisajul locativ românesc, marcând începutul urbanizării moderne, dar și o etapă în care s-a încercat oferirea unui standard de viață mai ridicat.

Cvartalele astăzi: între nostalgie, probleme și oportunități

După 1990, lipsa construcțiilor noi a împins piața imobiliară să se bazeze pe fondul locativ existent. Cvartalele, cu curți mari și un număr redus de locatari, au redevenit atractive pentru cei care caută liniște și comunități mai mici. Totuși, timpul și lipsa investițiilor și-au pus amprenta: instalațiile electrice și sanitare sunt învechite, reparațiile la acoperișuri sau subsoluri costă zeci de mii de lei, iar multe blocuri se confruntă cu infiltrații și dăunători.

Locuitorii actuali povestesc pe forumuri cum, pe lângă avantajele spațiului, apar și dificultăți: vecini în vârstă, lipsa inițiativei pentru modernizări, conflicte legate de spațiile comune. Totuși, pe piața imobiliară, apartamentele din cvartale se vând rapid. În Capitală, un apartament cu două camere poate ajunge la 80.000 de euro, în timp ce în orașele mai mici prețurile sunt mai accesibile, dar rămân peste media construcțiilor similare.

Pentru investitori, cvartalele au un atu important: terenul din jurul lor, care permite atât reamenajări, cât și eventuale dezvoltări imobiliare. Pentru cumpărători, rămân o opțiune ce combină nostalgia, spațiile verzi și ideea de comunitate, într-o piață dominată de blocuri supraaglomerate.