Reforma fiscală din România, detaliile mai puțin știute. Ce urmează pentru impozitele și taxele plătite de români, cine suferă mai mult

România trece printr-o perioadă de ajustări fiscale menite să reducă deficitul bugetar, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Pachetul 2 de măsuri fiscale vine cu vești aparent bune, dar și cu modificări controversate care pot afecta atât mediul de afaceri, cât și cetățenii. Printre măsurile pozitive se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), un instrument care a complicat semnificativ viața marilor companii în ultimii ani. În schimb, limitarea deductibilității pentru serviciile intra-grup ridică mari semne de întrebare și riscă să lovească exact în segmentul investițiilor străine, vital pentru economia locală.

Autoritățile susțin că noul cadru are rolul de a combate externalizarea profiturilor, însă în practică efectele pot fi mult mai complicate. Discriminarea investitorilor străini față de companiile locale, posibila distorsionare a concurenței și scăderea atractivității României ca destinație pentru capital sunt doar câteva dintre riscurile identificate de specialiști.

Cele șapte capcane ale noilor reguli

În analiza experților fiscali, există cel puțin șapte puncte de risc asociate modificărilor propuse. Prima și cea mai vizibilă este distorsiunea concurențială: firmele românești ar putea fi taxate mai favorabil decât multinaționalele, ceea ce ar duce la o piață dezechilibrată. În al doilea rând, companiile internaționale se vor confrunta cu costuri mai mari, aspect ce ar putea reduce competitivitatea României.

Al treilea punct ține de posibile litigii juridice, pentru că noua regulă ar putea intra în conflict cu alte legi sau chiar cu Constituția. În al patrulea rând, există riscul dublei impuneri, când aceleași venituri sunt taxate de două ori, în România și în țara de origine. Al cincilea aspect este cel legat de dreptul european, întrucât limitarea deductibilității poate fi considerată o barieră în calea liberei circulații a capitalului.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

La acestea se adaugă tratatele internaționale de protecție a investițiilor, cum sunt cele cu SUA, care impun tratament egal între investitori străini și locali. Nerespectarea lor ar putea aduce sancțiuni suplimentare sau pierderea încrederii partenerilor economici. Nu în ultimul rând, există și problema acordurilor de preț în avans (APA) emise de ANAF, care devin practic inutile în condițiile noilor reguli.

Consecințe pentru economie și populație

Chiar dacă la prima vedere vorbim de o schimbare ce vizează doar companiile mari, efectele vor ajunge inevitabil și la cetățeni. Costurile mai mari pentru multinaționale se vor reflecta în prețuri mai mari la produse și servicii, în reducerea investițiilor și, pe termen lung, în scăderea numărului de locuri de muncă bine plătite.

România riscă să piardă avantajele competitive construite în ultimii ani, când atragerea capitalului străin a fost una dintre principalele surse de creștere economică. Într-o piață globală extrem de competitivă, orice semnal negativ transmis investitorilor poate genera efecte rapide și greu de reparat.

Pe lângă mediul de afaceri, populația va resimți indirect efectele prin prețuri mai mari, taxe locale crescute și o povară fiscală redistribuită. Reforma fiscală, în loc să aducă stabilitate, riscă să genereze nesiguranță și impredictibilitate.

Ce ar trebui făcut pentru a evita derapajele

Specialiștii recomandă adaptarea legislației la bunele practici internaționale. În SUA, plafonul pentru deductibilitatea limitată se aplică doar companiilor cu cifră de afaceri de peste 500 de milioane de dolari și cu numeroase excepții. Polonia, la rândul său, a introdus filtre suplimentare și mecanisme de control după ani de analiză. România pare să fi importat doar ideea generală, fără să țină cont de particularități și fără consultări reale cu mediul de afaceri.

Pe termen scurt, este nevoie de praguri de aplicabilitate clare, excepții bine definite și, mai ales, de un cadru predictibil. În lipsa acestor ajustări, noul pachet fiscal poate transforma România într-o piață mai puțin atractivă decât vecinii săi direcți.

Reforma fiscală nu ar trebui să fie doar despre creșterea încasărilor la buget, ci și despre menținerea unui echilibru între nevoile statului și sustenabilitatea mediului de afaceri. În caz contrar, pierderile pe termen lung pot fi mai mari decât câștigurile pe termen scurt.