Povestea bulevardului cu 4 nume, cel mai cunoscut din centrul Bucureștiului. Cum se împart Catargiu, Magheru, Bălcescu și Brătianu

Artera Nord-Sud a Capitalei, care leagă Piața Victoriei de Piața Unirii, este poate cel mai cunoscut și mai circulat bulevard din București. Paradoxal, pe o distanță de doar 4,5 kilometri, poartă nu unul, ci patru nume diferite, fiecare amintind de o personalitate marcantă a istoriei României: Lascăr Catargiu, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și Ion C. Brătianu. Această fragmentare toponimică spune mult despre istoria zbuciumată a orașului și despre felul în care politica și memoria publică au modelat harta Bucureștiului.

De la Ulița Colței la faimosul bulevard cu patru nume

La început, artera nu era un bulevard monumental, ci o simplă uliță, cunoscută sub numele de Ulița Colței. Ea lega zona Pieței Sfântul Gheorghe de nordul orașului și era străjuită de case modeste, biserici și prăvălii.

În secolul al XIX-lea, odată cu modernizarea Bucureștiului, s-a pus problema lărgirii și alinierii acestei străzi. Primarul Pake Protopopescu a fost cel care a inițiat primele mari lucrări de sistematizare. Pentru a alinia traseul, a dispus demolarea celebrului Turn Colțea, decizie care a stârnit revolta opiniei publice.

Scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea îl ironiza aspru în paginile ziarului Dimineața, considerând că doar „un colivar ordinar” putea să ignore valoarea istorică și estetică a simbolului bucureștean.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Totuși, sacrificiul a făcut loc unui bulevard drept și larg, după model occidental, care avea să devină în scurt timp coloana vertebrală a orașului modern.

Lascăr Catargiu, primul segment al bulevardului

Primul tronson al noii artere a fost construit între Piața Victoriei și Piața Romană, în timpul mandatului primarului Nicolae Filipescu (1893–1895). Inițial, acesta a purtat numele de Bulevardul Colțea.

Pentru a face loc noii străzi, au fost demolate case de patrimoniu, printre care locuințele lui Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Dimitrie A. Sturza și chiar casa lui Ion C. Brătianu, recunoscută pentru ferestrele sale convexe.

Noua arteră, aliniată după un plan riguros, a fost străjuită de clădiri cu etaj, construite în stiluri variate, dar cu o coerență urbanistică remarcabilă.

În cele din urmă, porțiunea a primit numele lui Lascăr Catargiu, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai secolului XIX, care a condus Principatele Române între abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și urcarea pe tron a lui Carol I.

Vezi și: Istoria orașului București: de la turnul de veghe pentru tâlharii de pește, Curtea Domnească la tunelurile secrete și capitala României

Ulița Colței în 1870 cu Turnul Colței. Foto Ilustrațiunea Română, 1 noiembrie 1933

Magheru și Bălcescu, un kilometru de prietenie postumă

Între Piața Romană și Piața Universității se întinde porțiunea cea mai celebră și mai aglomerată a bulevardului. Aici se află ceea ce bucureștenii numesc simplu „Magheru”, chiar dacă, istoric și administrativ, artera este împărțită între Bulevardul Magheru și Bulevardul Nicolae Bălcescu.

De la intersecția cu strada C.A. Rosetti până la Piața Romană se află Bulevardul Gheorghe Magheru, care în perioada interbelică s-a numit „Take Ionescu”, iar în timpul comunismului „Nicolae Bălcescu”.

Magheru a fost general în oastea lui Tudor Vladimirescu și un susținător al Unirii Principatelor, o figură militară respectată.

Între Piața Universității și intersecția cu Rosetti se întinde Bulevardul Nicolae Bălcescu, nume ales în epoca comunistă pentru rezonanța revoluționară a pașoptistului, istoric și diplomat.

Ironia istoriei face ca Magheru și Bălcescu, prieteni apropiați în viață, să rămână alături și pe harta Capitalei, împărțind un kilometru de bulevard.

Ion C. Brătianu, între Universitate și Unirii

De la Piața Universității până la Piața Unirii, artera poartă numele lui Ion C. Brătianu, unul dintre părinții modernizării României.

Acesta este omul care l-a adus pe Carol I în țară și a pus bazele independenței de stat. În perioada comunistă, acest segment a fost redenumit „Bulevardul 1848”, dar după 1989 a revenit la numele Brătianu.

Tot aici, în apropierea Sălii Dalles, se afla casa lui Ion C. Brătianu, demolată pentru a face loc alinierii bulevardului. O placă memorială ridicată în 1944 amintea de acest loc, însă și ea a dispărut în vâltoarea schimbărilor.

Vezi și: Ion C. Brătianu, vizionar, revoluționar, patriot. ”Părintele” monarhiei românești l-a dat jos pe Cuza și ni l-a adus pe Carol I

Puzzle-ul istoric al statuilor și caselor dispărute

Bulevardul cu patru nume nu este doar o arteră de circulație, ci și un spațiu al memoriei fragmentate. În perioada interbelică, zona era presărată cu statui și case reprezentative.

Pe actualul Magheru se afla statuia lui Take Ionescu, aproape de palatul său. Pe Bălcescu se ridica casa Brătianu, înlocuită ulterior cu monumentul Brătienilor.

Astăzi, moștenirea este un puzzle incomplet: casa lui Take Ionescu mai există, dar statuia a dispărut; statuia Brătienilor a reapărut, dar casa lor nu mai este; iar placa memorială a casei Brătianu a dispărut în timpul războiului.

Magheru, bulevardul modernismului

În perioada interbelică, Magheru a devenit simbolul modernismului arhitectural din București. Aici s-au ridicat clădiri înalte, cu multe etaje, unele inspirate de curentele moderniste europene.

Printre repere se numărau Muzeul Simu, Biserica Italiană, Fundația Dalles și Biserica Enei. Bulevardul era împodobit cu statui și trăia în ritmul efervescent al Capitalei interbelice.

Astăzi, din păcate, imaginea este cu totul alta. Magheru este sufocat de trafic, iar clădirile moderniste, multe dintre ele încadrate cu bulină roșie, se degradează pe zi ce trece.

O distanță de doar un kilometru între Romană și Universitate poate fi parcursă în 20 de minute cu mașina, timp suficient pentru a observa ruina lentă a patrimoniului.

Bulevardul I.C. Brătianu în perioada interbelică. Foto anticariat-unu.ro

Sistematzarea comunistă și marile dispariții

După instaurarea regimului comunist, bulevardul a cunoscut o nouă etapă de transformări radicale. Statuile au fost înlăturate, iar monumente emblematice au fost demolate.

Muzeul Simu a fost distrus pentru a face loc blocurilor gemene ONT și Eva. Fundația Dalles a fost înglobată într-un bloc masiv, iar Biserica Enei, deși rezistase cutremurului din 1977, a fost demolată împreună cu blocul Dunărea.

În Piața Română a apărut blocul „La Coloane”, iar în zona Universitate a fost construit ansamblul format din Teatrul Național, Hotelul Intercontinental și pasajul subteran. Astfel, un bulevard care altădată pulsa de diversitate arhitecturală și de viață culturală a fost redus la un decor uniform, marcat de arhitectura socialistă.

Vezi și: Podul Mogoșoaiei, locul de promenadă al elitei bucureștene. Constantin Brâncoveanu a pavat drumul către moșia sa cu triunchiuri de copac

Patru kilometri, patru nume, patru povești

Bulevardul Nord-Sud al Bucureștiului nu este doar un drum între Victoriei și Unirii. Este un muzeu viu al istoriei orașului, unde fiecare segment poartă numele unui bărbat de stat care a marcat destinul României.

Lascăr Catargiu amintește de stabilitatea politică din a doua jumătate a secolului XIX. Gheorghe Magheru evocă idealurile revoluționare și lupta pentru unire. Nicolae Bălcescu simbolizează avântul pașoptist și pasiunea pentru libertate. Ion C. Brătianu rămâne întemeietorul independenței și al regatului modern.

Împreună, aceste patru nume spun povestea unui București aflat mereu între tradiție și modernizare, între construcție și demolare, între memorie și uitare. Artera cu patru nume nu este doar un bulevard, ci o lecție de istorie urbană, scrisă cu piatră, beton și amintiri.

Sursă foto: B365.ro