Păianjenii folosesc licuricii pe post de „prizonieri luminoși” pentru a atrage mai multe victime în plasele lor

Un comportament surprinzător a fost documentat de cercetători în pădurile subtropicale din Asia de Est: păianjenii de tip sheet web (Psechrus clavis) capturează licurici și îi țin în plasă cât timp aceștia emit lumină, folosindu-le strălucirea ca pe un semnal de atracție pentru alte insecte. Doar după ce lumina se stinge, prada fosforescentă este devorată. Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra complexității relațiilor dintre prădători și prada lor.

Licuricii își folosesc bioluminiscența în principal pentru comunicarea sexuală, în special pentru a atrage parteneri. Însă păianjenii nocturni au găsit o modalitate ingenioasă de a exploata acest semnal în beneficiul lor. Cercetătorii de la Universitatea Tunghai au filmat păianjeni care prindeau licurici și îi lăsau intenționat în plasă, verificându-i periodic timp de aproape o oră. În tot acest timp, insectele străluceau și atrăgeau alte viețuitoare, precum moliile, care erau imediat consumate.

Experimentele de teren au confirmat ipoteza: plasele în care cercetătorii au introdus mici LED-uri imitând lumina licuricilor au atras de trei ori mai multe insecte decât plasele lăsate goale. În plus, când s-a analizat numărul de licurici prinși, plasele „luminoase” au adus un număr de zece ori mai mare de victime comparativ cu cele de control.

Acest comportament sugerează că păianjenii nu se limitează la simpla strategie „stau și aștept” caracteristică prădătorilor nocturni, ci au dezvoltat o metodă sofisticată de a-și crește eficiența vânătorii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Licuricii, păstrați vii până când lumina lor se stinge

Filmările arată că păianjenii reacționează diferit în funcție de prada prinsă. Dacă o molie sau o altă insectă obișnuită ajunge în plasă, ea este devorată imediat. Însă în cazul licuricilor, păianjenii îi lasă să rămână agățați în pânză, folosind bioluminiscența lor drept momeală.

Durata în care licuricii sunt „păstrați captivi” coincide cu perioada în care aceștia ar fi emis oricum lumină pentru a atrage parteneri. După ce strălucirea dispare, păianjenii îi consumă. Cercetătorii au observat că majoritatea licuricilor prinși erau masculi, ceea ce sugerează că aceștia au confundat lumina constantă cu un semnal venit din partea unei femele.

„Rezultatele noastre evidențiază o interacțiune nedocumentată anterior, în care semnalele licuricilor, concepute pentru comunicare sexuală, sunt deturnate de păianjeni în avantajul lor”, a explicat I-Min Tso, autorul principal al studiului publicat în Journal of Animal Ecology.

Ce dezvăluie studiul despre adaptabilitatea prădătorilor nocturni

Descoperirea subliniază creativitatea cu care prădătorii își pot ajusta strategiile pentru a supraviețui. În timp ce alte specii, precum peștii pescar (anglerfish), și-au dezvoltat propria bioluminiscență pentru a atrage prada, păianjenii sheet web au ales o altă cale: exploatarea semnalelor luminoase produse deja de alte organisme.

Această capacitate de a diferenția între tipurile de pradă și de a adapta comportamentul demonstrează un nivel remarcabil de complexitate. Păianjenii pot „decide” să consume imediat o insectă obișnuită, dar să „amâne masa” atunci când este vorba de un licurici, pentru a maximiza câștigul de hrană.

Pentru specialiști, observațiile deschid un nou capitol în studiul interacțiunilor dintre prădători și pradă. „Studiul nostru oferă o perspectivă unică asupra modului în care prădătorii nocturni de tip sit-and-wait reușesc să facă față provocării de a atrage prada și aduce o nouă înțelegere asupra complexității ecosistemelor”, a spus Tso.

În concluzie, păianjenii sheet web demonstrează că natura găsește mereu modalități ingenioase de a se adapta și de a exploata resursele disponibile. În acest caz, lumina licuricilor, destinată iubirii, devine arma secretă a păianjenilor în lupta pentru supraviețuire.