Jumătate de milion de tineri români nu vor nici să muncească, nici să meargă la școală, potrivit unui raport OCDE. Statul pe banii părinților, la modă în România

Jumătate de milion de de tineri din România, adică unul din cinci, mai exact, nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare, trăind în continuare pe banii părinților.

Situația este, așa cum este de la sine înțeles, alarmantă, conform unui raport al OCDE publicat în 2025, care scoate în evidență daptul că rezultatele școlare slabe reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la această realitate.

Datele Eurostat arată că, la nivel european, în 2024, 11% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau nici loc de muncă, nici nu participau la programe de învățământ sau formare.

Totuși, distribuția variază semnificativ între statele membre: în Țările de Jos, procentul este de doar 4,9%, în timp ce în România urcă la 19,4%. Acești tineri reprezintă un segment vital pentru schimbarea socială și economică, iar lipsa lor de implicare poate avea consecințe pe termen lung pentru dezvoltarea țării.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Care ar fi soluția, totuși?

Raportul OCDE evidențiază inclusiv diferențele semnificative între sexe. În România, 14% dintre tinerii bărbați și 25,2% dintre tinerele femei nu lucrează și nu urmează studii sau formare.

În comparație, la nivelul Uniunii Europene, 10% dintre bărbați și 12,1% dintre femei se află în aceeași situație. Situația este chiar mai gravă în alte țări, precum Turcia, unde 15,8% dintre tinerii bărbați și 36,4% dintre femei nu sunt angajați și nici nu studiază. În schimb, Cehia înregistrează procente mult mai reduse: 3,9% pentru bărbați și 13,3% pentru femei.

Rezultatele slabe la învățătură, o mare problemă

Raportul OCDE sugerează, de asemenea, că slabele rezultate școlare sunt un factor determinant în rândul tinerilor români care nu se implică nici în muncă, nici în educație.

Acest lucru pune accent pe nevoia unor politici publice coerente, care să sprijine elevii și tinerii în dezvoltarea competențelor necesare pentru piața muncii. Intervențiile ar putea include programe de mentorat, cursuri de calificare, stagii practice și consiliere profesională adaptată nevoilor reale ale tinerilor.

Pe termen lung, neglijarea acestui segment de populație poate conduce la perpetuarea inegalităților sociale și economice.

În context european, tinerii reprezintă motorul inovației și al mobilității sociale, iar integrarea lor în sistemul educațional și pe piața muncii este esențială pentru dezvoltarea durabilă a României.