Dispare criza vârstei mijlocii? „Vârful nefericirii”, de la 47 de ani, s-a mutat, conform unui studiu

Un nou studiu arată că fenomenul cunoscut drept „criza vârstei mijlocii” a dispărut, însă motivele sunt îngrijorătoare: sănătatea mintală a tinerilor este în prezent mai precară decât în trecut.

Timp de mai multe decenii, cercetările au sugerat că nivelul de bunăstare psihologică urmează un traseu în formă de „U”: ridicat în copilărie, în scădere până în jurul vârstei de 47-50 de ani, pentru ca apoi să crească din nou la bătrânețe.

Tiparul a fost confirmat de studii internaționale începând cu 2008 și a alimentat ideea că la mijlocul vieții oamenii traversează o perioadă de anxietate, depresie și stres intens, cunoscută popular drept „criza vârstei mijlocii”, scrie The Daily Mail.

Cu toate astea, o cercetare realizată de experți de la Dartmouth College, publicată în revista PLOS One, contrazice acest tipar clasic.

Analizând date de la peste 10 milioane de adulți din Statele Unite și 40.000 de familii din Marea Britanie, autorii au constatat că „vârful nefericirii” de la mijlocul vieții nu mai există. În schimb, nivelurile cele mai ridicate de probleme psihice se întâlnesc acum la generațiile tinere.

„Este o schimbare majoră față de trecut. Dacă altădată cea mai mare vulnerabilitate apărea la mijlocul vieții, astăzi tinerii sunt cei mai afectați de dificultăți emoționale și psihologice”, notează cercetătorii.

Posibilele cauze includ recesiunea, pandemia și tehnologia

De ce a dispărut criza vârstei mijlocii și de ce tinerii sunt acum mai afectați? Specialiștii propun mai multe explicații.

Una dintre ele are legătură cu impactul crizei financiare din 2008 asupra perspectivelor de muncă. Recuperarea lentă a pieței și stagnarea salariilor reale au afectat generațiile care au intrat atunci pe piața muncii.

O altă posibilă cauză este pandemia de COVID-19, care a amplificat presiunile asupra sănătății mintale, mai ales în rândul celor tineri. Totuși, autorii sunt de părere că deteriorarea bunăstării psihice începuse deja înainte de 2020.

Nu în ultimul rând, cercetătorii menționează impactul rețelelor de socializare și al smartphone-urilor. Compararea constantă a propriei vieți cu imaginile idealizate ale celorlalți poate genera frustrare și scăderea satisfacției personale, într-un mod similar cu nemulțumirea cauzată de diferențele salariale între colegi.

Criză globală a sănătății mintale la tineri

Concluzia studiului este clară: nu mai există o „cocoașă a nefericirii” la mijlocul vieții. În schimb, bunăstarea psihică este cea mai scăzută în rândul tinerilor, iar situația se agravează.

Această schimbare de paradigmă ridică întrebări serioase despre viitor. Dacă, în trecut, oamenii puteau aștepta o revenire a echilibrului odată cu înaintarea în vârstă, acum tinerii încep viața adultă de pe o poziție fragilă.

Cercetătorii avertizează că este necesară o strategie globală pentru sprijinirea sănătății mintale a noilor generații, altfel trendul descendent va continua.

„Nu mai există o formă de U în bunăstarea psihologică pe vârste. Problema reală de astăzi este declinul constant al sănătății mintale la tineri și modul în care vom răspunde la această provocare”, conchid autorii studiului.