Viermele din adâncurile marine care transformă toxinele în culoarea preferată a lui Rembrandt

În adâncurile oceanului, în jurul izvoarelor hidrotermale, viața nu este deloc ușoară. În aceste zone întunecate și pline de magma, oxigenul este redus, iar toxinele abundă.

Totuși, un vierme de mare, Paralvinella hessleri, a găsit o metodă ingenioasă de a supraviețui: folosește toxinele emise de izvoare pentru a se proteja și a căpăta o culoare spectaculoasă, galbenă, asemănătoare celei utilizate de pictorul Rembrandt. Descoperirea a fost detaliată într-un studiu publicat în august 2025 în jurnalul PLOS Biology.

Adaptarea uimitoare a lui Paralvinella hessleri

P. hessleri trăiește în Oceanul Pacific de Vest, în bazinul Mariana Back-Arc, și poate fi întâlnit și în apropierea Okinawa Trough.

Acești viermi mici, cu lungimi între cinci și 22 de milimetri, trăiesc la peste 2.400 de metri adâncime, în izvoare hidrotermale unde apa de mare se întâlnește cu magma, producând gazoase toxice și ape termale fierbinți.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Toxinele conțin niveluri ridicate de arsen și sulf, iar arsenul se acumulează în țesutul viermelui, ajungând să reprezinte peste 1% din greutatea corporală.

Cercetătorii au descoperit că viermele transformă arsenul acumulat în celule în combinații cu sulful din apa hidrotermală, rezultând granule de mineral galben numit orpiment.

Mineralul, folosit încă din antichitate, a fost apreciat de artiști medievali și renascentiști, inclusiv Rembrandt, pentru nuanța sa aurie.

Spre deosebire de mineralele naturale toxice, orpimentul produs de vierme este mai puțin periculos, ceea ce îi oferă acestuia un strat protector împotriva mediului extrem.

Îmbinarea biologiei cu istoria artei

Orpimentul de la P. hessleri servește ca o barieră defensivă: viermele „luptă cu otrava prin otrava însăși”, înconjurându-se cu o formă mai sigură a substanței toxice din izvoare. Studiul sugerează că și alte specii de viermi sau melci din Pacificul de Vest folosesc strategii similare de detoxificare.

Descoperirea nu este doar biologică, ci și istorică și artistică: mineralul găsit în adâncuri reproduce o culoare apreciată de pictorii renascentiști, demonstrând o convergență fascinantă între natură și artă.

Hao Wang, co-autor al studiului, a subliniat uimirea echipei la primul contact vizual cu viermii: „Viermii galbeni străluceau pe fundalul alb-albăstrui al biofilmului și al peisajului întunecat, un spectacol incredibil care părea imposibil de supraviețuit.”

În concluzie, Paralvinella hessleri reprezintă un exemplu remarcabil de adaptare evolutivă, transformând mediul cel mai toxic al planetei într-un avantaj printr-o strategie unică de protecție, care ne aduce aminte că natura poate depăși cu mult imaginația umană.