26 aug. 2025 | 09:00

Are cea mai mică pensie din România din 4,7 milioane de români. Cât mai câștigă vârstnicii noștri în 2025

ACTUALITATE
Share
Are cea mai mică pensie din România din 4,7 milioane de români. Cât mai câștigă vârstnicii noștri în 2025
Există pensii foarte mici în România / foto: Playtech

Pensiile din România continuă să reflecte discrepanțe uriașe între diferite categorii de beneficiari. Dacă unele pensii speciale ajung la zeci de mii de lei lunar, la polul opus există pensionari care supraviețuiesc cu sume ridicole, chiar de 1 leu. Situația scoate în evidență nu doar inechitățile sistemului, ci și dificultățile reale prin care trec sute de mii de vârstnici.

Peste 4,7 milioane de pensionari, cu venituri tot mai dezechilibrate

Conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în iunie 2025 România avea 4.693.581 de pensionari, cu peste 4.100 mai mulți față de luna precedentă. Pensia medie la nivel național a fost de 2.766 de lei, dar diferențele între categorii sunt majore.

Pensionarii care au lucrat în agricultură, în număr de 554.370, au primit cele mai mici venituri: doar 699 de lei lunar, în medie. Mai mult, în județul Timiș s-a înregistrat un caz extrem: o persoană primește o pensie de doar 1 leu, pentru că a contribuit la sistem printr-o singură zi lucrată. Practic, acești bani nu acoperă nici costul unui covrig, subliniind absurditățile legislației anterioare, care permitea obținerea unei pensii cu o vechime minimă aproape simbolică.

La polul opus, cea mai mare pensie de serviciu aflată în plată în județul Timiș este de 46.267 de lei, acordată unui aviator. În același județ, cel mai mare cuantum al unei pensii contributive este de 33.905 lei, pentru un beneficiar din mediul privat.

Cât primesc românii în funcție de tipul de pensie

Diferențele mari se regăsesc și între categoriile de pensii:

  • pensia pentru limită de vârstă – 3.750.825 beneficiari, cu o pensie medie de 3.091 lei;
  • pensia anticipată – 4.130 persoane, cu 3.956 lei în medie;
  • pensia anticipată parțială – 95.111 beneficiari, cu 2.786 lei în medie;
  • pensia de invaliditate – 405.570 de persoane, media fiind de 1.119 lei;
  • pensia de urmaș – 437.846 persoane, cu o medie de 1.491 lei;
  • ajutor social – doar 99 de pensionari, cu 540 lei lunar.

Aceste cifre arată că, în timp ce o parte dintre pensionari reușesc să aibă un trai decent, mulți alții se confruntă cu dificultăți financiare majore, mai ales cei care au lucrat în agricultură sau au pensii de invaliditate.

Inechitățile și efectele asupra vârstnicilor

Faptul că în același județ există pensii de la 1 leu la peste 40.000 de lei arată cât de dezechilibrat este sistemul public de pensii. Pentru pensionarii cu venituri foarte mici, traiul de zi cu zi devine aproape imposibil, iar în lipsa sprijinului familiei sau al unor ajutoare sociale suplimentare, mulți riscă să rămână în pragul sărăciei.

Totodată, măsurile de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan ar putea influența numărul de pensionări anticipate în lunile următoare, ceea ce va adăuga presiune suplimentară asupra sistemului.

În timp ce discuțiile despre reforma pensiilor continuă, realitatea din teren arată clar că problema nu este doar de calcul sau de indexare, ci și de echitate socială. Până când diferențele dintre cele mai mici și cele mai mari pensii nu vor fi reduse, România va rămâne o țară unde bătrânețea poate însemna fie un trai liniștit, fie o luptă continuă pentru supraviețuire.