România, în topul european la sărăcie, dar și la bogăție, potrivit Eurostat. Cum este posibilă discrepanța

Un raport Eurostat arată contraste majore în Europa: România se află printre statele cu cele mai mari inegalități economice, având regiuni extrem de sărace, dar și zone foarte prospere.

Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, diferențele de dezvoltare economică la nivelul Uniunii Europene rămân foarte mari, în ciuda politicilor de coeziune.

Disparități regionale în Europa și poziția României

Analiza PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile NUTS-2 (nivelul administrativ utilizat de Eurostat pentru compararea teritorială) arată că România se află pe locul 5 în ceea ce privește regiunile cele mai sărace și pe locul 6 în topul celor mai bogate regiuni.

Regiunea Nord-Est, care include județe precum Botoșani, Vaslui, Suceava sau Iași, este una dintre cele mai slab dezvoltate din UE, având un PIB pe cap de locuitor semnificativ sub media europeană. Aceasta confirmă faptul că, în ciuda investițiilor și fondurilor structurale, decalajele economice nu au fost încă recuperate.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Pe de altă parte, București-Ilfov se află printre regiunile cele mai prospere din Europa, depășind media UE și situându-se aproape de nivelul unor centre economice puternice din Vest.

Capitala României beneficiază de investiții străine, concentrează mare parte din serviciile financiare, IT și administrația centrală, ceea ce o transformă într-un pol de creștere în regiune.

Consecințele inegalităților economice și perspectivele pentru România

Prezența simultană în ambele extreme ale clasamentului european evidențiază problemele structurale ale României.

Acestea includ infrastructura deficitară în regiunile mai puțin dezvoltate, lipsa investițiilor și a oportunităților de angajare, dar și concentrarea excesivă a resurselor în Capitală și în câteva centre urbane mari.

Inegalitățile au consecințe directe asupra calității vieții, a mobilității forței de muncă și a coeziunii sociale. De asemenea, ele influențează modul în care fondurile europene sunt direcționate și prioritățile de dezvoltare stabilite de guvern.

În timp ce Bucureștiul atrage talente și investiții, zonele defavorizate continuă să se confrunte cu migrație, sărăcie și lipsă de oportunități.

Pentru a reduce aceste diferențe, specialiștii consideră esențială o mai bună utilizare a fondurilor europene, investiții în infrastructura regională, digitalizare și sprijin pentru IMM-uri.

De asemenea, este nevoie de politici publice care să stimuleze dezvoltarea echilibrată, astfel încât România să nu rămână captivă în paradoxul „bogăției extreme lângă sărăcie extremă”.

România ocupă simultan locuri fruntașe atât în topul sărăciei, cât și al bogăției în Uniunea Europeană, ceea ce subliniază caracterul dezechilibrat al dezvoltării economice.

Provocarea principală rămâne reducerea disparităților regionale, pentru ca toate zonele țării să beneficieze de oportunități comparabile cu cele din Capitală.