De ce nu se mai împrumută românii la bănci în 2025, care este alternativa. Dobânzile explozive i-au speriat pe mulți
În ultimii ani, creditarea bancară a devenit tot mai puțin atractivă pentru români, iar 2025 marchează un punct de inflexiune. Creșterea indicelui de referință pentru creditele în lei (IRCC) la un nivel record și menținerea dobânzii cheie de către BNR au împins costurile împrumuturilor la cote greu de susținut. Rezultatul se vede direct în comportamentul consumatorilor: românii evită să mai contracteze credite noi, iar cei care au deja rate caută soluții pentru a se proteja de scumpiri.
Un credit ipotecar standard, de exemplu, în valoare de 250.000 de lei pe 30 de ani, a ajuns să genereze o rată lunară de peste 2.100 de lei, după ce IRCC a crescut de la 5,55% la 6,05%. Comparativ cu începutul anului, rata este cu câteva sute de lei mai mare, ceea ce înseamnă o presiune constantă asupra bugetelor familiale. În acest context, mulți români preferă să amâne deciziile de creditare, chiar și atunci când vine vorba de locuințe sau investiții personale.
De ce sunt creditele tot mai scumpe
Principalul factor care a dus la explozia costurilor este creșterea IRCC, care reflectă dobânzile din piața interbancară. Cum statul român s-a împrumutat tot mai mult în 2024 și 2025, competiția pentru lichiditate a crescut, iar băncile au transferat aceste costuri clienților. În plus, Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 6,5% din vara anului trecut, pentru a tempera inflația, dar această decizie menține creditele scumpe.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că prioritatea este evitarea unei noi creșteri a dobânzilor, nu o scădere rapidă. În consecință, perspectivele pentru următoarele luni nu arată o relaxare semnificativă, ceea ce menține gradul de prudență al consumatorilor. Într-o economie deja presată de taxe și scumpiri, apetitul pentru credite bancare scade pe măsură ce rata lunară devine dificil de susținut.
Alternativele românilor la creditele clasice
În locul creditelor cu dobândă variabilă, mulți clienți se orientează spre refinanțări cu dobândă fixă. Aceasta permite înghețarea ratei la o valoare sustenabilă, chiar dacă indicele IRCC va continua să urce. Băncile au venit cu oferte de dobânzi fixe mai mici decât cele variabile, încercând să atragă clienții care se tem de scumpiri pe termen lung.
Pe lângă refinanțare, alte alternative tot mai populare sunt leasingul financiar sau creditele nebancare cu sume mai mici și termene scurte, unde impactul dobânzilor mari se simte mai puțin. În paralel, mulți români aleg autofinanțarea, preferând să economisească și să facă achiziții direct din resurse proprii, chiar dacă asta înseamnă amânarea unor planuri. Este un comportament conservator, dar explicabil într-un mediu economic imprevizibil.
Ce urmează în perioada următoare
Economiștii avertizează că valul de incertitudini nu s-a încheiat. Creșterea costurilor de finanțare pentru companii poate duce la scumpiri în lanț, iar presiunea fiscală ridicată apasă în continuare asupra veniturilor populației. Dacă IRCC se stabilizează la un nivel înalt sau continuă să crească, românii vor rămâne prudenți, iar creditarea va stagna.
Pentru cei care au deja rate, refinanțarea cu dobândă fixă rămâne soluția de bază. Pentru cei care se gândesc la un credit nou, însă, decizia se amână până când condițiile se vor mai relaxa. În lipsa unor schimbări majore de politică monetară, băncile se confruntă cu un paradox: au lichiditate, dar cererea reală pentru împrumuturi scade vizibil.