Ce este abuzul turistic, fenomenul care a dus la proteste în marile orașe europene. Ai crede că vizita ta este o sursă de bani, dar de fapt sărăcești localnicii

Abuzul turistic, cunoscut internațional drept overtourism, nu înseamnă doar aglomerație în punctele de atracție. Este o schimbare de fond în economie și în viața de zi cu zi: locuitorii sunt împinși în afara cartierelor centrale, chiria devine prohibitivă, micile magazine pentru comunitate dispar, iar serviciile publice se sufocă. De aici până la reacții vizibile pe stradă nu a mai fost decât un pas. Barcelona, Veneția, Paris sau Napoli au trecut în ultimele luni prin episoade de protest care au încercat să atragă atenția asupra unui dezechilibru ajuns la limită.

Acest fenomen nu a apărut din senin. A fost alimentat ani la rând de combinația dintre zboruri low-cost foarte ieftine, creșterea capacității de cazare prin închirierea pe termen scurt și o promovare online axată pe aceleași locuri. În pandemie s-a făcut liniște și multe orașe au promis o resetare. După redeschidere, turismul de „revenge travel” a împins cifrele peste nivelul din 2019, iar nemulțumirea localnicilor a explodat.

Cum se traduce abuzul turistic în viața de zi cu zi

În centrul Barcelonei, locatarii povestesc că nu mai aud clopotele bisericilor din cauza zgomotului străzii, iar magazinele de proximitate au fost înlocuite de suveniruri și fast-food. Străzile și trotuarele devin coridoare pentru fluxuri continue de vizitatori, 365 de zile pe an, nu doar vara. Când spațiul public e saturat, locuitorii se simt străini la ei acasă, ceea ce se vede în migrarea către periferii și în scăderea accentuată a populației în nucleele istorice.

Veneția ilustrează același mecanism. Orașul a rămas un magnet uriaș, dar comunitatea locală s-a subțiat treptat, până la un profil demografic foarte îmbătrânit. În timp ce fluxul de vizitatori crește, tot mai puțini venețieni mai pot locui în lagună, iar presiunea pe spațiul public și pe locuințe se intensifică. Când chiar și muzeele emblematice, precum Luvrul, ajung să se închidă temporar din cauza supraaglomerării și lipsei de personal, e clar că modelul a derapat.

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

De ce banii turiștilor nu se transformă întotdeauna în bunăstare locală

La suprafață, turismul pare o injecție economică pentru toți. În realitate, o parte mare din încasări curge în afara comunității, spre companii aeriene, platforme globale de rezervări sau croaziere. Ceea ce rămâne local nu acoperă mereu costurile ascunse: infrastructură suprasolicitată, servicii publice încărcate, curățenie, ordine publică, întreținerea patrimoniului. Când chiriile cresc accelerat din cauza închirierilor turistice, localnicii subvenționează indirect vizitele pe termen scurt prin pierderea accesului la locuire.

În plus, atunci când centrul economic se uniformizează pentru a servi exclusiv vizitatorilor, se pierd diversitatea și reziliența cartierelor. Locurile de muncă tind să fie sezoniere, slab plătite și vulnerabile la șocuri externe. Rezultatul este o comunitate mai săracă, chiar dacă cifrele brute ale cheltuielilor turistice arată bine.

Ce fac orașele europene ca să recâștige echilibrul

Răspunsul administrațiilor a devenit mai ferm. Barcelona a decis eliminarea treptată a apartamentelor turistice licențiate până în noiembrie 2028, măsură validată între timp și de Curtea Constituțională a Spaniei. Logica este simplă: readuci peste 10.000 de locuințe pe piața rezidențială și reduci presiunea pe cartiere. În paralel, orașul și portul au convenit reducerea terminalelor de croazieră, un semnal că fluxurile de pasageri trebuie dozate, nu stimulate orbește.

Veneția a trecut la taxarea vizitatorilor de o zi, cu tarife mai mari pentru rezervările de ultim moment, în încercarea de a gestiona vârful de trafic și de a strânge date utile pentru planificare. Pe insula Mallorca, Palma a impus limitări la acostările de croaziere și are de ani buni interdicții pentru închirieri turistice în blocurile de apartamente, încercând să plaseze rezidenții în centrul politicilor de turism. Chiar și în metropole culturale ca Paris, tensiunile au ieșit la suprafață: în iunie, Luvrul a închis temporar din cauza supraaglomerării semnalate de angajați, un avertisment că nu doar orașele mici sunt vulnerabile.

Ce poți face tu ca turist ca să nu contribui la abuzul turistic

Poți alege sezoane mai liniștite, rute alternative și obiective mai puțin promovate, astfel încât să distribui presiunea. Când rezervi cazarea, poți prioritiza unități licențiate și hoteluri care angajează local și plătesc taxe locale transparente. Evită apartamentele fără număr de licență și verifică regulile fiecărui oraș privind închirierile pe termen scurt.

La destinație, poți direcționa o parte mai mare din cheltuieli către mici afaceri locale: brutării, piețe, artizani, restaurante de cartier. Respectă spațiul public și comunitatea ca și cum ai locui acolo: limitează zgomotul noaptea, urmărește instrucțiunile din zonele istorice și folosește transportul public. Astfel, vizita ta rămâne o bucurie pentru tine, nu o povară pentru cei care trăiesc acolo tot anul, conform CNN.