Ce trebuie să știe șoferii care au cârlig de tractare la mașini. În ce condiții pot fi obligați să scoată mai mulți bani din buzunar

În ultimii ani, cârligul de tractare a devenit o dotare tot mai des întâlnită pe mașinile din România, chiar și în cazul șoferilor care nu folosesc acest sistem pentru a transporta o rulotă sau o remorcă. Mulți conducători auto aleg să păstreze cârligul atașat din convingerea că îi protejează în cazul unui impact din spate. Totuși, specialiștii atrag atenția că acest accesoriu, atunci când nu este utilizat corespunzător, poate genera probleme juridice și financiare, mai ales în cazul unui accident.

Reguli clare pentru șoferii din România

Conform Codului Rutier, șoferii români au dreptul să monteze un cârlig de tractare, chiar dacă nu îl folosesc efectiv. Totuși, utilizarea lui este strict reglementată, în funcție de categoria permisului și de masa vehiculului tractat.

Astfel, deținătorii unui permis categoria B pot tracta o rulotă sau o remorcă cu o greutate de până la 750 de kilograme, iar întregul ansamblu – autoturism și remorcă – nu trebuie să depășească 3.500 de kilograme. Dacă remorca este mai grea, dar ansamblul rămâne sub 4.250 kg, șoferul trebuie să urmeze un curs de pregătire suplimentar, fără a fi necesar un nou tip de permis.

În cazul în care masa totală depășește 4.250 de kilograme, este obligatoriu permisul categoria BE. În plus, legislația prevede că toate elementele care compun dispozitivul de cuplare trebuie să fie omologate și compatibile, ansamblul să respecte dimensiunile legale și să nu afecteze funcționarea frânelor, a sistemelor de iluminare sau de semnalizare luminoasă.

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Situația în Uniunea Europeană

La nivel european, majoritatea statelor permit circulația cu cârligul de remorcare atașat, chiar dacă mașina nu tractează nimic. Totuși, există nuanțe legislative de la o țară la alta, iar șoferii sunt sfătuiți să se informeze înainte de a pleca la drum în afara României.

De exemplu, Bulgaria și Ungaria nu impun restricții suplimentare pentru vehiculele dotate cu un astfel de dispozitiv. Nici în Germania sau Austria nu este interzisă circulația cu un cârlig de tractare montat, dar există condiții clare: acesta nu trebuie să obstrucționeze vizibilitatea plăcuței de înmatriculare sau a luminilor.

Problemele apar în cazul accidentelor. Dacă firma de asigurări stabilește că pagubele au fost amplificate din cauza prezenței cârligului, șoferul ar putea fi obligat să suporte costurile reparațiilor.

Posibile riscuri pentru șoferi

Chiar și în cazul unei tamponări minore, mașina care lovește din spate poate suferi avarii mult mai mari din cauza cârligului de tractare. Acest lucru poate atrage nu doar probleme financiare, ci și răspunderi juridice suplimentare pentru șoferul care circulă cu sistemul montat permanent.

În plus, dispozitivul poate deveni periculos și în situații banale, precum o parcare realizată în grabă. O lovitură ușoară dată cu spatele poate produce daune vizibile altor vehicule.

Din acest motiv, recomandarea frecventă a specialiștilor este ca șoferii să demonteze cârligul atunci când nu îl folosesc efectiv pentru tractare, pentru a evita complicațiile.

Cârligul de tractare este o dotare utilă pentru cei care călătoresc cu rulota sau transportă remorci, însă utilizarea sa presupune respectarea strictă a legislației. În România, legea oferă flexibilitate, dar impune limite clare legate de greutatea ansamblului și de categoria permisului. În alte țări europene, regulile diferă, iar în caz de accident șoferii pot fi obligați să suporte daune suplimentare.

În final, deși mulți conducători auto consideră cârligul o protecție suplimentară, acesta poate deveni un factor de risc în trafic. Dincolo de aspectele legale, prudența rămâne cea mai bună soluție pentru a evita cheltuieli neprevăzute și probleme cu legea.