Buricul de caşcaval, o poveste începută în comunism de către muncitorii de la fabrica de lactate din Săveni. Puţini ştiu de ce se numeşte aşa produsul unic în lume

Puţine produse tradiţionale româneşti au o istorie atât de pitorească şi surprinzătoare precum Buricul de caşcaval, o specialitate născută în perioada comunistă la fabrica de lactate din Săveni, judeţul Botoşani. În acei ani, caşcavalul era o raritate în magazine, pentru că cea mai mare parte a producţiei era destinată exportului. În ţară ajungeau doar cantităţi mici, iar românii erau nevoiţi să se mulţumească adesea cu felii tăiate subţire, nu pentru gust, ci pentru a ajunge la toată familia.

De unde provine numele cașcavalului

Muncitorii din fabrici ştiau bine acest lucru. Pentru a-şi potoli foamea, dar şi din dorinţa de a gusta din produsul la care lucrau zilnic, unii angajaţi obişnuiau să ascundă caşcaval sub haine şi să-l scoată pe furiş. Nu era vorba despre roţile mari, destinate exportului, ci despre surplusul moale, nematurat, care nu încăpea în formele oficiale.

Se rupea cu mâna, având o consistenţă elastică şi o formă neregulată. Oamenii l-au botezat, într-o manieră sugestivă, „buric de caşcaval”, pentru că desprinderea lui semăna cu tăierea unui cordon ombilical. În plus, mulţi îl legau la brâu, în zona buricului, atunci când îl scoteau pe ascuns din fabrică.

În timp, ceea ce era odată un produs „furat” şi vândut pe reţele informale, direct de la sursă, a devenit o specialitate recunoscută. Laptele din zona Săvenilor are un gust aparte, datorită păşunilor bogate în plante aromatice şi medicinale de pe Valea Başeului. Acestea dau laptelui o savoare unică, transmisă automat şi caşcavalului.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Astăzi, Buricul de caşcaval se produce exclusiv în zona Săveni, după o reţetă şi o tehnologie păstrate cu grijă de fermierii locali. Unul dintre cei care au contribuit la răspândirea metodei a fost aromânul Neculai Caranica, cel care a adus în anii ’70 know-how-ul de la Dunăre.

Viorel Şvabu, un localnic cu peste 30 de ani experienţă în industria laptelui, povesteşte amuzat despre numele acestui caşcaval: „La fabrica veche, fostul ICIL, când se fura, se punea la brâu, la buric… acum, când se taie la formă, se strânge uşor şi rămâne o floricică, precum buricul… aşa i-a rămas numele de BURIC!”, potrivit Radio România Actualități.

Cașcavalul Buric de Săveni

Rețeta originală a fost păstrată

În prezent, Şvabu şi familia sa produc nu doar Buricul, ci şi rulade cu ierburi, nuci, şuncă sau gogoşari, care au ajuns deja pe rafturile marilor supermarketuri şi în restaurante. Producţia este manuală, tradiţională, folosindu-se doar lapte, sare şi cheag.

„Nu lucrăm industrial, este o afacere de familie şi lucrăm manual, cu produse naturale. Nu tragem nici smântâna din el, ca să fie natural 100%. Contează şi iarba pe care o pasc animalele, pentru că oferă gustul unic al laptelui”, explică producătorul botoşănean.

În prezent, Asociaţia Producătorilor de Caşcaval de Săveni, formată din şase membri, a depus documentaţia pentru recunoaşterea europeană a produsului ca denumire de origine protejată. O astfel de atestare ar deschide porţile exportului şi ar transforma Buricul într-un ambasador gastronomic al României.

Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani, confirmă potenţialul zonei:

„Judeţul Botoşani se află în TOP 5 la nivel naţional. Avem un portofoliu variat – carne, lapte, panificaţie, băuturi alcoolice – iar acum trimitem spre certificare şi dulceaţa de trandafiri. Suntem o zonă cu potenţial ridicat pentru produse tradiţionale!”, a spus el, potrivit aceleiași surse.

Astfel, Buricul de caşcaval, odinioară simbol al ingeniozităţii muncitorilor care „furau” câte o bucată pentru acasă, a devenit un produs unicat în lume, păstrat cu mândrie de botoşăneni şi gata să cucerească pieţele europene.