Dacia putea schimba industria auto: povestea modelului Deceneu care a anticipat moda SUV-urilor europene

Înainte ca termenii „crossover” și „all-road” să devină parte din vocabularul industriei auto europene, România experimenta deja cu un concept care ar fi putut revoluționa piața. La începutul anilor ’80, când lumea auto era dominată de modele clasice și diferențele dintre mașinile de teren și cele de familie erau clare, inginerii români au imaginat un vehicul care combina avantajele ambelor lumi. Este vorba despre Dacia Deceneu, cunoscută și sub denumirea de Aro 12, un model născut din colaborarea dintre Dacia și Aro.

Deși proiectul nu a trecut de stadiul de prototip, ideea din spatele său a anticipat tendințe globale care aveau să explodeze două decenii mai târziu. Audi Allroad, lansat în 1999, este deseori considerat inițiatorul unei noi clase de automobile, dar realitatea arată că românii veniseră cu un plan similar încă din 1981.

Începuturile unui proiect vizionar

Contextul economic și industrial al României anilor ’70 și ’80 era unul complicat. Țara căuta soluții pentru vehicule accesibile, dar robuste, capabile să deservească atât nevoile populației, cât și cerințele autorităților. Aro 24 era deja un nume cunoscut pe piața mașinilor de teren, dar dimensiunile și costurile ridicate îl făceau inaccesibil pentru o mare parte dintre clienți.

Din această nevoie s-a născut Aro 10, un model mai mic și mai economic, iar inginerii de la Dacia au văzut imediat oportunitatea de a crea un hibrid. Ideea lor era să monteze caroseria unei Dacia 1300/1310 Break pe șasiul modificat al unui Aro 10. Rezultatul? O mașină cu design de break, dar cu performanțe de teren, echipată cu tracțiune integrală și suspensie adaptată pentru drumuri dificile.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Primele prototipuri au apărut în 1981, iar între 1982 și 1983 vehiculul era deja testat în condiții reale. Cu un motor pe benzină de 1,4 litri, cutie manuală cu reductor mecanic în două trepte și tracțiune integrală, Dacia Deceneu demonstra că România putea concura cu oricare dintre marii producători europeni în materie de inovație.

Influența Renault și inspirația franceză

Chiar dacă ideea părea revoluționară, proiectul nu a fost complet original. Dacia avea deja legături strânse cu Renault, iar inginerii români se inspirau din modelele franceze. Un punct de pornire esențial a fost Renault 12 Sinpar, o versiune 4×4 a modelului Renault 12, care în 1977 reușise să câștige prestigiosul raliu Côte d’Ivoire – Côte d’Azur, precursorul Dakarului.

Succesul francezilor a demonstrat că o mașină de familie putea fi transformată într-un vehicul robust, capabil să facă față terenurilor dificile. Românii au dus conceptul mai departe, încercând să adapteze ideea la realitățile și resursele industriei auto din România socialistă.

Dacia Deceneu nu era doar o replică, ci o versiune reinterpretată, cu un design mai apropiat de nevoile locale. De altfel, multe dintre soluțiile tehnice folosite de inginerii români aveau să fie regăsite mai târziu în modelele occidentale din clasa crossover, devenite populare abia în anii ’90.

De ce proiectul a fost abandonat

Chiar dacă testele din perioada 1984–1985 au arătat că Dacia Deceneu avea performanțe notabile pe drumuri forestiere și capacitate off-road peste așteptări, proiectul nu a primit undă verde pentru producția de serie. Motivele au fost multiple: costurile ridicate pentru implementarea unei linii de fabricație dedicate, complexitatea tehnică ce necesita resurse suplimentare și lipsa unei piețe de desfacere internaționale care să justifice investiția.

În contextul economic dificil al României de atunci, autoritățile au preferat să investească în modelele deja consacrate, precum Dacia 1300 și derivatele sale. Astfel, Deceneu a rămas doar la stadiul de prototip, un proiect uitat care astăzi stârnește fascinație mai ales prin potențialul nevalorificat.

Totuși, povestea nu s-a încheiat complet. Unul dintre puținele exemplare supraviețuitoare poate fi văzut astăzi la Muzeul Automobilului Românesc din Câmpulung. Vizitatorii au ocazia să descopere acolo dovada clară că România putea să fie un pionier în industria auto, cu mult înaintea unor giganți precum Audi sau Volvo.

Privind înapoi, Dacia Deceneu nu este doar o mașină ratată, ci un simbol al creativității și curajului inginerilor români. Într-o perioadă dominată de restricții, aceștia au reușit să imagineze un concept care ar fi putut schimba modul în care europenii priveau automobilele de familie. Astăzi, când SUV-urile și crossoverele domină piața, Deceneu rămâne o amintire dulce-amăruie a unei șanse pierdute.