Românul care nu renunță la sala de curs: Povestea lui Ion Stoica, profesor miliardar la Berkeley

Ion Stoica este unul dintre acei oameni rari care reușesc să atingă vârful în două lumi aparent opuse: mediul academic și afacerile de miliarde. Profesor de informatică la Universitatea Berkeley și cofondator a patru startup-uri de succes, dintre care două unicornuri – Databricks și Anyscale – Stoica ar fi putut, de ani buni, să se retragă complet în business. Totuși, la 60 de ani și cu o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari, preferă să-și petreacă mare parte din timp în laborator, alături de studenți, predând și dezvoltând proiecte cu potențial uriaș.

Motivația lui nu este legată de bani sau de statut, ci de actul de creație, de bucuria de a explora idei noi și de a forma următoarea generație de inovatori. Într-o lume în care majoritatea antreprenorilor se retrag după un IPO de succes, Stoica a ales să rămână cu un picior în ambele lumi, scrie Forbes.

De la România comunistă la inovație în Silicon Valley

Născut în România comunistă, Stoica a plecat în Statele Unite la sfârșitul anilor ’90 pentru un doctorat în inginerie electrică și informatică la Carnegie Mellon University. În 2000, s-a mutat pe coasta de vest pentru a preda la UC Berkeley, universitate pe care nu a părăsit-o nici după ce a devenit miliardar.

Prima sa companie, Conviva, a apărut în 2006, în plin boom al platformelor de streaming video. Pornind din cercetările privind calitatea transmisiunilor online, Stoica și echipa sa au creat un serviciu capabil să monitorizeze fluxurile video și să ofere soluții în timp real pentru problemele tehnice. Deși nu mai ocupă funcții executive în firmă, rămâne implicat, întâlnindu-se săptămânal cu echipa.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Momentul care i-a schimbat radical traiectoria a venit în 2013, când, împreună cu șase cercetători de la Berkeley, a creat Databricks. Proiectul a pornit de la Spark, un software open-source pentru procesarea rapidă a volumelor uriașe de date, și a crescut până la o evaluare de 62 de miliarde de dolari. În 2019, Stoica a fost implicat și în fondarea Anyscale, o platformă care ajută dezvoltatorii să scaleze aplicații de inteligență artificială, evaluată la 1,4 miliarde de dolari.

Laboratorul lui Stoica de la Berkeley este un loc atipic: un spațiu unde cercetarea pură se împletește cu inițiativa antreprenorială, iar rezultatele nu rămân blocate în sertare, ci ajung rapid pe piață. Finanțat în mare parte din fonduri private de la giganți tech precum Microsoft, Nvidia, Google sau IBM, laboratorul are un buget anual de peste 6 milioane de dolari.

De aici a pornit și unul dintre proiectele recente care au atras atenția industriei: ChatBot Arena, devenit ulterior LMArena, o platformă unde utilizatorii pot testa și compara peste 400 de modele de inteligență artificială. Proiectul, pornit mai degrabă ca un exercițiu amuzant de comparație între două chatbot-uri, a atras interesul marilor jucători precum OpenAI și Google și a strâns peste 3,5 milioane de voturi din partea utilizatorilor.

Stoica le insuflă studenților săi convingerea că universitățile trebuie să rămână un teren deschis de experimentare, unde inovațiile se publică și se distribuie, nu se ascund. Atât Spark, cât și Ray – software-ul de bază din Anyscale – au rămas proiecte open-source, accesibile comunității globale.

De ce a ales sala de curs în locul unei cariere exclusive în afaceri

După ce a condus Databricks între 2013 și 2016, Stoica ar fi putut rămâne CEO și să-și dedice toată energia expansiunii companiei. În schimb, a ales să revină la Berkeley, explicând simplu: “Staying beyond that meant quitting Berkeley. So I had to choose. And I chose to go back.”

Pentru el, contactul cu tinerii în formare este o sursă constantă de inspirație. Crede că studenții, tocmai pentru că nu știu încă “ce se poate și ce nu se poate”, vin cu soluții neașteptate. Această deschidere către idei neconvenționale este, în opinia lui, cheia inovației.

Pe lângă predare și mentorat, Stoica conduce un grup de lucru dedicat găsirii de soluții pentru reducerea impactului tăierilor de fonduri în cercetare. Modelul său – atragerea finanțării private pentru susținerea proiectelor universitare – este privit ca o strategie de succes pe care și alți profesori o pot replica.

Într-un context în care chiar și absolvenții de informatică întâmpină dificultăți în a-și găsi un loc de muncă din cauza restructurărilor generate de AI, Stoica îi îndeamnă pe studenți să vadă tehnologia nu ca pe o amenințare, ci ca pe un accelerator al progresului uman. Crede că inteligența artificială ne poate ajuta să ajungem, într-o zi, o civilizație interplanetară.

Până atunci, Ion Stoica continuă să demonstreze că succesul în afaceri nu trebuie să excludă pasiunea pentru educație. În laboratorul și sala lui de curs, ideile nu sunt doar teorie – sunt semințele următoarelor mari inovații din tehnologie.