O femeie din Iași vrea să devină mamă in vitro, dar soțul ei a decedat. Familia bărbatului se opune. Ce argumente au adus în instanță

O poveste emoționantă și complicată juridic se desfășoară în Iași, acolo unde o femeie luptă în instanță pentru a-și îndeplini visul de a deveni mamă, folosind ultimul embrion conceput împreună cu soțul său. Povestea a început în mai 2023, când, cu doar câteva zile înainte de implantarea embrionului, bărbatul a murit într-un accident rutier, la doar 39 de ani.

Clauza care a împiedicat procedura să continue

Cei doi, împreună de 20 de ani, încercaseră ani la rând să aibă un copil, apelând la proceduri medicale complexe. În martie 2023, în urma fertilizării in vitro, din cele 11 ovocite recoltate, doar doi embrioni au fost viabili. Primul a fost implantat, însă sarcina nu a evoluat. Cel de-al doilea a fost păstrat la congelator, pentru o nouă încercare programată pe 25 mai. Tragedia a lovit însă cu câteva zile înainte de data programată.

După perioada de doliu, Emilia C., acum în vârstă de 39 de ani, a solicitat clinicii să continue procedura. Răspunsul a fost negativ, invocându-se clauza contractuală conform căreia, în caz de deces al unuia dintre beneficiari, procedurile încetează, iar embrionii neutilizați sunt distruși, dacă nu există un act notarial contrar.

„Clinica a fost foarte precaută și a refuzat continuarea procedurii în lipsa unei hotărâri judecătorești. Dacă nu se continuă fertilizarea, embrionul este supus procedurii de distrugere”, a explicat avocata Oana Chiriță.

În instanță, femeia a subliniat că atât ea, cât și soțul său își doreau cu disperare un copil, amintind cele trei încercări de fertilizare în doar opt luni și sprijinul constant primit din partea bărbatului. A invocat și prevederile Codului Civil, care recunoaște drepturile copilului de la concepție, cu condiția ca acesta să se nască viu, precum și jurisprudența CEDO, care îi recunoaște mamei dreptul de a decide soarta embrionului ce îi poartă materialul genetic.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

„Nu dorea ca embrionul să fie distrus, ci să-i fie implantat. Soțul său își dorise același lucru”, au consemnat magistrații. Femeia a argumentat și că, în cazul donatorilor de spermă, consimțământul nu mai este necesar după prelevare, așadar situația soțului său ar putea fi privită similar.

Familia bărbatului s-a opus vehement

Părinții și fratele bărbatului decedat s-au opus categoric, motivând că nașterea unui copil ar modifica împărțirea moștenirii, pe care o stabiliseră deja. „Există și un interes material privind bunurile rămase de pe urma celui decedat”, a declarat avocata lor, Mihaela Buzoianu.

Aceștia au susținut că relația dintre soți era „alterată” și că bărbatul ar fi consumat alcool excesiv, indicând o presupusă deteriorare a legăturii lor. Au mai afirmat că libertatea bărbatului de a decide dacă va fi sau nu tată nu poate fi transferată asupra văduvei, potrivit ziaruldeiași.ro.

Judecătoria Iași a trebuit să analizeze atât aspectele legale, cât și cele medicale. O opinie citată în dosar arată că fecundarea ovulului și implantarea embrionului sunt etape interdependente – acordul pentru prima implică, logic, acceptul pentru a doua. „Ambii erau determinați de dorința conceperii unui copil, indiferent de ce s-ar întâmpla… o construcție solidă ghidată de sentimente părintești”, au motivat judecătorii.

Interesul superior al copilului

Aceștia au considerat decesul bărbatului un caz de forță majoră, care nu ar trebui să ducă la încetarea contractului, mai ales că ambii își îndepliniseră obligațiile, inclusiv cele financiare. „În fine, instanța pune accentul pe interesul superior al copilului și pe drepturile pe care acesta le dobândește încă din momentul concepțiunii…”, se arată în sentință.

Astfel, magistrații au admis acțiunea civilă și au obligat clinica să efectueze embriotransferul. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Reprezentanții clinicii au declarat că, dacă decizia rămâne definitivă, vor face tot posibilul pentru ca procedura să reușească. Până atunci, cazul rămâne unul fără precedent în instanțele din România, ridicând întrebări profunde despre drepturile asupra embrionilor, voința postumă și limitele reproducerii asistate.