Motivul pentru care românii se feresc să cumpere apartamente la ultimul etaj, explicat de Șerban Trâmbițașu. „Experţii spun clar ce se întâmplă în cazul unui cutremur”

În România, piața imobiliară este marcată de anumite mituri adânc înrădăcinate, iar unul dintre cele mai persistente este legat de apartamentele situate la ultimul etaj. Mulți potențiali cumpărători evită cu desăvârșire aceste locuințe, din teama că sunt cele mai vulnerabile în fața unui cutremur. Această preconcepție, deși larg răspândită, este contrazisă de specialiști. Într-o discuție recentă, Șerban Trâmbițașu a adus în prim-plan o perspectivă surprinzătoare, explicând de ce apartamentele de la ultimul etaj ar putea fi, de fapt, o alegere mai sigură.

Un mit urban demolat de expertiză tehnică

Frica de a locui la ultimul etaj este, în mare parte, una psihologică, alimentată de o serie de scenarii apocaliptice. Oamenii cred că, în cazul unui seism major, structura de la etajele superioare se va prăbuși prima, lăsându-i pe locatari fără nicio șansă de salvare. Însă, Șerban Trâmbițașu, un expert cu o înțelegere profundă a domeniului, a demitizat complet această idee, pe baza informațiilor obținute de la o autoritate în materie, domnul Văcăreanu, rectorul Universității de Construcții din București.

Contrar credinței populare, un bloc de locuințe nu cedează uniform, ca într-un film de acțiune. Structura sa se rupe și se prăbușește într-un mod specific, iar punctele de maximă tensiune și distrugere în timpul unui cutremur nu se află la etajele superioare, ci la baza clădirii. Trâmbițașu a subliniat că „punctul de maximul stres al unui cutremur sunt: parter, etaj 1, etaj 2”. Astfel, apartamentele situate la primele etaje, considerate de mulți ca fiind cele mai sigure și mai căutate, sunt de fapt cele mai expuse riscului de colaps.

Supraviețuirea în cazul unui colaps structural

Logica din spatele acestei constatări este că structura de rezistență a unui bloc, în special stâlpii și pereții de la parter și etajele inferioare, suportă întreaga greutate a clădirii. În timpul unui cutremur puternic, forțele seismice acționează cu cea mai mare intensitate asupra acestei baze, generând o presiune structurală imensă. Ceea ce se întâmplă, de cele mai multe ori, este că etajele inferioare cedează, iar etajele superioare se prăbușesc peste ele, creând un „efect de panou”.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În acest scenariu, șansele de supraviețuire se inversează. Conform expertului, „dacă doamne ferește cade un bloc, cele mai mari șanse de supraviețuire le ai la ultimul etaj, pentru că un bloc nu cade ca în desene animate. Se rupe și se prăbușește…”. Locatarii de la ultimele etaje ar putea beneficia de o „pernă” de spații goale, formate de etajele prăbușite, care ar putea oferi un spațiu de supraviețuire. Această realitate contrazice direct mitul conform căruia un apartament la ultimul etaj reprezintă o condamnare la moarte în fața unui seism.

Schimbarea percepției asupra siguranței imobiliare

Așadar, ceea ce românii cred că este cel mai sigur loc de locuit în cazul unui cutremur este, de fapt, cel mai expus la riscuri. Informațiile aduse la lumină de Șerban Trâmbițașu, în urma discuției cu un specialist de top, ar putea schimba percepția pieței imobiliare. Apartamentele de la etajele superioare, adesea vândute la prețuri mai mici din cauza acestei frici, ar putea fi o investiție mai inteligentă și, paradoxal, mai sigură din punct de vedere structural.

Siguranța unui bloc nu este determinată de etajul la care se află apartamentul, ci de calitatea construcției, de respectarea normelor antiseismice și de rezistența structurală a clădirii în ansamblu. De aceea, consultarea unui specialist și verificarea structurii de rezistență a clădirii sunt esențiale pentru oricine dorește să facă o investiție imobiliară responsabilă și informată.