Ce este „insula de căldură urbană”. Fenomenul afectează din ce în ce mai des oraşele din întreaga lume şi aduce temperaturi chiar şi cu 15 grade mai mari

Valurile intense de căldură din această vară au lovit mare parte din Europa, iar orașele sunt cele mai expuse la efectul cunoscut sub numele de „insulă de căldură urbană” – fenomen prin care zonele construite devin mult mai fierbinți decât mediul rural din jur.

Vara lui 2025 aduce valuri de căldură extreme în orașele Europei

Potrivit datelor Comisiei Europene, în anumite zile de vară temperaturile de la suprafața orașelor pot depăși cu 10–15°C valorile din zonele rurale învecinate. Diferența este amplificată în perioadele de caniculă, iar efectul devine un risc major pentru sănătatea populației.

„Acest fenomen crește temperaturile din mediul urban cu două-trei, uneori chiar patru grade față de zonele rurale”, explică Niels Souverijns, expert în climă la VITO, Belgia.

Studiile arată că, în timpul valurilor de căldură, internările în spitale pot crește cu aproape 19%, punând presiune uriașă pe sistemele medicale. O mare parte a populației europene este vulnerabilă: 40% locuiesc în orașe mari, iar 70% în medii urbane.

Cauzele „junglei de beton”

„Insula de căldură urbană” este un fenomen climatic prin care temperatura în orașe este semnificativ mai mare decât în zonele rurale învecinate, în special în timpul verii și în perioadele de caniculă. Se întâmplă din cauza felului în care este construit și organizat mediul urban: Fenomenul este alimentat de:

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

• Materialele de construcție (asfalt, beton) care absorb și stochează căldura.
• Densitatea clădirilor și străzile înguste, ce blochează circulația aerului.
• Traficul intens și poluarea, care creează un strat de aer cald persistent.
• Lipsa spațiilor verzi, mai ales în zonele sărace, unde urbanizarea este adesea nereglementată.

„Temperaturile rămân ridicate și pe timp de noapte, ceea ce duce la nopți tropicale și la un stres termic continuu pentru locuitori”, explică Wim Thierry, cercetător climatic.

București: recorduri de căldură și puține zone de răcoare

În Capitală, fenomenul este vizibil în special în centrul orașului și în cartierele dense precum Militari, Pantelimon sau Rahova. Măsurători recente ale Administrației Naționale de Meteorologie arată că, în zilele de caniculă, diferența dintre centrul Bucureștiului și localitățile limitrofe poate ajunge la 6–8°C în aer și chiar 12°C la nivelul asfaltului.

Lipsa copacilor, betonarea excesivă a spațiilor publice și traficul sufocant amplifică efectul. Noaptea, temperaturile rareori scad sub 25°C în zonele centrale, ceea ce afectează calitatea somnului și crește riscul de epuizare termică.

Specialiștii recomandă:

• Crearea coridoarelor de vânt pentru ventilarea naturală a orașului.
• Extinderea zonelor verzi și a perdelelor de arbori.
• Utilizarea acoperișurilor verzi și a materialelor cu reflexie ridicată.
• Gestionarea inteligentă a apei, prin fântâni, oglinzi de apă și sisteme de răcire urbană.

„Trebuie să regândim orașele și să reducem betonul oriunde este posibil. Fără o strategie clară, efectul insulei de căldură urbană va deveni de nesuportat în următoarele decenii”, avertizează Souverijns.