Cercetătorii au identificat bacteria care a decimat populația globală de stele de mare

La mai bine de un deceniu de la apariția celui mai devastator focar de boală cunoscut în rândul viețuitoarelor marine sălbatice, cercetătorii au reușit să identifice agentul patogen care provoacă boala distructivă a stelelor de mare (SSWD). Descoperirea este considerată un pas crucial în salvarea stelei de mare sunflower (Pycnopodia helianthoides), o specie aflată în prezent pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), clasificată ca fiind în pericol critic de dispariție.

Responsabilă de pierderea a aproximativ 90% din populația globală de stele de mare sunflower – adică peste 5,8 miliarde de indivizi – este o tulpină a bacteriei Vibrio pectenicida, denumită FHCF-3. Rezultatele au fost publicate în revista Nature Ecology & Evolution de o echipă internațională de cercetare coordonată de Dr. Melanie Prentice și Dr. Alyssa Gehman de la Hakai Institute, Canada, conform The Guardian.

O boală cu impact devastator asupra ecosistemului marin

Infecția provocată de bacteria Vibrio pectenicida începe cu apariția unor leziuni externe pe suprafața stelelor de mare, urmate de contorsionări ale membrelor, pierderea acestora și, în final, degradarea completă a corpului într-o pastă albicioasă, asemănătoare mucusului. Până acum, identificarea bolii era dificilă, întrucât simptomele erau asemănătoare cu cele produse de alți factori de stres precum temperaturi ridicate, salinitate scăzută sau oxigen redus.

Noutatea acestei cercetări constă în abordarea metodologică: în locul țesuturilor, oamenii de știință au analizat lichidul coelomic – echivalentul sângelui la stelele de mare – unde au descoperit prezența în cantități masive a bacteriei V. pectenicida, ceea ce a permis asocierea clară cu SSWD.

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Conform Dr. Prentice, identificarea clară a cauzei bolii este esențială, deoarece lipsa stelelor de mare sunflower are efecte în lanț asupra ecosistemelor marine. „În absența acestor prădători naturali, populațiile de arici de mare – care se hrănesc cu alge – au explodat. Acest lucru duce la dispariția pădurilor de alge, ceea ce afectează grav toate celelalte specii marine care depind de aceste habitate”, a declarat cercetătoarea.

Dispariția pădurilor de alge – o amenințare tăcută

Pădurile de alge (kelp forests) joacă un rol vital în ecosistemele marine. Ele oferă adăpost și hrană pentru mii de specii de pești, moluște și crustacee, susțin industrii locale prin pescuit și turism, și sunt esențiale pentru comunitățile indigene care au o legătură culturală profundă cu aceste ecosisteme.

În plus, pădurile de alge stabilizează sedimentele marine, protejează litoralul de furtuni și au un rol crucial în captarea dioxidului de carbon, contribuind la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Astfel, declinul stelelor de mare nu afectează doar biodiversitatea locală, ci are implicații globale asupra sănătății oceanelor.

Imaginile surprinse în zonele afectate, precum coasta de vest a Americii de Nord, arată peisaje marine complet transformate: arici de mare în abundență, dar aproape nici urmă de stele de mare sau păduri de alge. „Acest dezechilibru este unul dintre cele mai clare exemple de cum pierderea unei singure specii poate destabiliza un întreg ecosistem”, explică Dr. Gehman.

Deși epidemia continuă, identificarea bacteriei deschide perspective reale pentru tratamentul și conservarea stelelor de mare. Cercetătorii explorează deja mai multe metode, printre care reproducerea în captivitate a indivizilor rezistenți și soluții probiotice ce ar putea fi introduse în mediile naturale pentru a contracara efectele bacteriei.

„Acum că știm cine e inamicul, putem acționa în mod țintit”, a declarat Dr. Gehman. „Această descoperire îmi dă speranță că putem interveni eficient și mai rapid pentru a salva stelele de mare sunflower.”

Este de așteptat ca în perioada următoare, echipele de cercetători să colaboreze cu organizații de conservare și cu autoritățile locale pentru a implementa programe de restaurare a populației și de monitorizare a sănătății ecosistemelor marine afectate. Implicarea comunităților locale și sprijinul politic vor fi cruciale în asigurarea succesului acestor inițiative.

Mai mult, cercetătorii atrag atenția asupra legăturii dintre această epidemie și schimbările climatice, întrucât Vibrio pectenicida este o bacterie care proliferează în ape calde. Astfel, încălzirea oceanelor poate favoriza răspândirea și reapariția bolii în alte regiuni sau la alte specii de stele de mare.

În concluzie, identificarea agentului patogen responsabil pentru SSWD reprezintă un moment decisiv pentru știința marină și pentru conservarea biodiversității oceanice. După un deceniu de incertitudine, lumea științifică are în sfârșit o direcție clară în lupta pentru salvarea unei specii esențiale pentru sănătatea ecosistemelor marine.