Când o sărbătorim pe Sfânta Teodora de la Sihla în 2025. Singura româncă trecută în rândul sfinților
- Cine a fost Sfânta Teodora de la Sihla – începuturile unei vieți sfinte
- De la căsnicie la viața monahală
- Pustnicia în Munții Neamțului și sfințirea Sihlei
- Când o sărbătorim pe Sfânta Teodora de la Sihla în 2025
- Recunoașterea oficială a sfințeniei
- Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla
- Ce nume se serbează de Sfânta Teodora
- Alte sărbători pe 7 august în calendarul ortodox
Când o sărbătorim pe Sfânta Teodora de la Sihla în 2025. Pe data de 7 august 2025, credincioșii ortodocși din întreaga țară o vor cinsti pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, singura femeie din România trecută în rândul sfinților. Această zi de sărbătoare este prilejul ideal de a reflecta la viața impresionantă a unei sfinte cu o poveste de viață profundă, cutremurătoare, dar în același timp plină de har și lumină. Desemnată drept „Floare duhovnicească a Moldovei”, Sfânta Teodora este venerată atât pentru viața ei ascetică în pădurile Sihlei, cât și pentru curajul, smerenia și dragostea profundă pentru Dumnezeu. În continuare, îți prezentăm o radiografie detaliată a vieții sale, semnificația sărbătorii, dar și locurile de pelerinaj și numele care se prăznuiesc pe 7 august.
Cine a fost Sfânta Teodora de la Sihla – începuturile unei vieți sfinte
Sfânta Teodora s-a născut în secolul al XVII-lea în zona Neamțului, în comuna Vânători-Neamț, într-o familie cu stare bună și profund credincioasă.
Tatăl său, Ștefan Joldea, era armaș la Cetatea Neamțului, un fel de comandant de artilerie al vremii, iar mama ei, o femeie evlavioasă, a crescut cele două fiice ale familiei, Marghita și Teodora, în spiritul credinței ortodoxe.
Încă din copilărie, Teodora s-a dovedit a fi deosebit de sensibilă față de cele sfinte, petrecând mult timp în rugăciune și post. Deși, la vremea aceea, căsătoria era un pas firesc, ea și-a păstrat curăția sufletească și după ce a fost căsătorită cu un tânăr evlavios, Elefterie.
De la căsnicie la viața monahală
Viața de familie a Teodorei a fost una scurtă, dar armonioasă. Ambii soți au simțit, însă, chemarea către o viață închinată în totalitate lui Dumnezeu.
Astfel, după o perioadă de căsnicie, cei doi au ales să intre în monahism: Teodora s-a călugărit la Schitul Vărzărești din Vrancea, iar Elefterie la Schitul Poiana Mărului.
Teodora a devenit ucenica schimonahiei Paisia, stareța schitului. Din pricina deselor invazii otomane din acea vreme, obștea monahală a fost nevoită să se retragă în Munții Buzăului, unde a continuat viața ascetică vreme de 10 ani, în condiții grele, dar cu o neclintită credință.
Pustnicia în Munții Neamțului și sfințirea Sihlei
După retragerea în Munții Buzăului, Sfânta Teodora, însoțită de duhovnicul său Ieroschimonahul Pavel, a ajuns în pădurile dese ale Sihlei, un loc izolat din Munții Neamțului. Cuvântul „sihla” înseamnă pădure deasă de copaci tineri, iar locul s-a potrivit perfect vieții de nevoință la care aspira Teodora.
Aici, într-un bordei părăsit, Teodora s-a dedicat în întregime rugăciunii, postului și meditației duhovnicești. Ulterior, s-a mutat într-o peșteră din apropiere, Peștera Sfintei Teodora, devenită între timp loc de pelerinaj.
Hrana ei zilnică era redusă la strictul necesar: fructe din pădure și o plantă numită popular „iarba dulce” sau „măcrișul Sfintei Teodora”, care crește și astăzi pe stâncile din zona Sihlei. Această plantă este considerată binecuvântată de credincioși și adesea adunată în scopuri simbolice sau de vindecare.
Vezi și: Schimbarea la față a Domnului 2025. Rugăciunea pentru împlinirea tuturor dorințelor
Când o sărbătorim pe Sfânta Teodora de la Sihla în 2025
După mulți ani de pustnicie, trăind singură în peșteră, Sfânta Teodora s-a mutat la cele veșnice, rostind ultimele cuvinte: „Slavă Ție, Doamne, pentru toate”. A fost împărtășită și s-a stins în pace, în liniștea pădurii.
Mai târziu, soțul ei, ieromonahul Elefterie, s-a retras la Mănăstirea Secu, apoi la Sihla, pentru a fi aproape de locul în care viețuise fosta sa soție.
După trecerea sa la Domnul, a fost îngropat în Poiana Sihlei, unde mai târziu a fost ridicat Schitul Sihla, cu biserica de lemn dedicată Sfintei.
Trupul Sfintei Teodora a rămas tainic ascuns în peșteră până după anul 1830, când familia domnitorului Mihail Sturza a reînnoit schitul și a așezat sfintele moaște într-o raclă de preț, în biserică.
Ulterior, moaștele au fost mutate la biserica din satul Miclăușeni, Iași, unde au continuat să fie venerate de credincioși.
Recunoașterea oficială a sfințeniei
Pe 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut oficial sfințenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.
De atunci, ea este cinstită cu slujbe speciale, procesiuni și pelerinaje la Peștera și Schitul Sihla, dar și în alte biserici din România și din diaspora românească. Este considerată ocrotitoarea femeilor evlavioase și a celor care trăiesc în rugăciune și smerenie.
Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla
Credincioșii care vor să ceară mijlocirea Sfintei Teodora se pot ruga astfel:
„O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, care din copilărie pe Hristos L-ai iubit și pentru dragostea Lui în toată viața ta te-ai nevoit (…). Pustia Sihlei cu viața ta o ai sfințit și pildă sihaștrilor te-ai făcut (…). roagă-te Prea Înduratului nostru Mântuitor ca și noi, păcătoșii, în vremea vieții noastre și în vremea sfârșitului nostru să dobândim mila și mântuirea Lui (…). Amin.”
Această rugăciune este adesea rostită de pelerini care vin la Sihla, dar și în timpul slujbelor din 7 august, în biserici din întreaga țară.
Ce nume se serbează de Sfânta Teodora
Ziua de 7 august este o ocazie de bucurie nu doar pentru credincioșii care o cinstesc pe Sfânta Teodora, ci și pentru cei care poartă numele derivate de la ea. Printre acestea se numără:
- Teodora, Teodor, Tudor, Tudora, Teo, Toader;
- diminutive și variante: Tudorel, Tudorică, Toderică;
- nume inspirate: Dorin, Doru, Dora, Dorina, Dorel, Dicu.
Este o zi frumoasă pentru a transmite urări de bine celor dragi care poartă aceste nume și pentru a le reaminti de exemplul duhovnicesc al Sfintei ocrotitoare.
Vezi și: Schimbarea la față a Domnului 2025. Semnificația sărbătorii, tradiții și superstiții
Alte sărbători pe 7 august în calendarul ortodox
Pe lângă prăznuirea Sfintei Teodora de la Sihla, în aceeași zi sunt comemorați și alți sfinți, dintre care amintim:
- Sfântul Cuvios Pafnutie, zugravul;
- Sfântul Cuvios Mucenic Dometie Persul și doi ucenici ai săi;
- Sfântul Or din Tebaida (Egipt);
- Cuvioșii zece mii de pustnici din Tebaida;
- Sfânta Cuvioasă Potamia;
- Sfântul Naris, patriarhul Ierusalimului;
- Sfântul Asterie Singliticul;
- Sfântul Sozont din Nicomidia;
- Sfântul Iperehie;
- Sfântul Teodosie;
- Sfântul Cuvios Nicanor.
Astfel, 7 august este o zi cu o încărcătură spirituală deosebită în calendarul ortodox, dedicată celor care și-au închinat viața lui Dumnezeu prin post, rugăciune și nevoință.
Pe 7 august 2025, o vom prăznui cu evlavie pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, ocrotitoarea Moldovei și singura femeie româncă canonizată de Biserica Ortodoxă Română. Viața ei, trăită în deplină retragere și asceză, este un exemplu viu de sfințenie, sacrificiu și credință neclintită.
Pentru toți cei care doresc să se apropie de Dumnezeu, Sfânta Teodora rămâne o lumină călăuzitoare, un model de smerenie și dăruire totală. Pelerinajul la Sihla, rugăciunile înălțate în ziua praznicului și pomenirea numelui său ne oferă șansa de a redescoperi valorile esențiale ale vieții spirituale.