Care este durata de viaţă a unui bloc, de fapt? Mulţi cumpără apartamente în clădiri vechi de 50-60 de ani fără să ştie acest detaliu

În marile orașe din România, tot mai mulți oameni aleg să cumpere apartamente în blocuri construite în urmă cu 50-60 de ani, atrași de locația centrală sau de prețurile mai accesibile decât cele din ansamblurile noi. Cu toate acestea, puțini se întreabă cât mai poate rezista un astfel de imobil și care este, de fapt, durata de viață a unui bloc. Răspunsul nu este doar tehnic, ci implică și riscuri reale pentru siguranța viitorilor locatari.

Durata de viață a unei clădiri – o limită clară

Potrivit experților în construcții, durata de viață estimată a unei clădiri de locuințe este de aproximativ 50 de ani. Aceasta nu înseamnă că imobilul se prăbușește după ce trece de acest prag, ci că, dincolo de această perioadă, structura începe să sufere modificări ireversibile. Consolidările și reparațiile pot prelungi funcționarea în condiții decente, dar nu la nesfârșit.

După cinci-șase decenii, clădirile nu mai sunt considerate complet sigure, iar întreținerea devine din ce în ce mai costisitoare. Multe blocuri construite în perioada comunistă se apropie acum de această barieră critică și necesită inspecții tehnice detaliate.

Cum se comportă betonul în timp

Unul dintre cele mai importante elemente ale unei clădiri este betonul armat, materialul pe care se bazează întreaga structură. Acesta are o evoluție în timp bine documentată:

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

• 0–28 zile: Betonul își dezvoltă rezistența principală – până la 100% din capacitatea de proiect.
• 1–10 ani: Rezistența mai crește ușor, ajungând la 110–120%.
• După 20–30 ani: Încep să apară probleme, mai ales dacă clădirea este expusă la factori agresivi (apă, săruri, îngheț-dezgheț).
• După 50–100 de ani: Procesul natural de degradare a structurii devine evident. Fără intervenții constante, blocul poate deveni nesigur.

Factori care afectează durabilitatea clădirii

Mai multe procese fizico-chimice pot reduce semnificativ rezistența în timp:

• Carbonatarea betonului – dioxidul de carbon din aer reacționează cu hidroxidul de calciu din beton, reducând pH-ul și favorizând coroziunea armăturii metalice.
• Atacul chimic – sulfații, clorurile și acizii pot penetra betonul, afectând coeziunea acestuia.
• Ciclurile de îngheț–dezgheț – cauzează expansiuni și fisuri interne.
• Reacția alcali–silice (ASR) – apare în unele tipuri de agregate și duce la microfisuri și umflături în beton.

Toate aceste procese sunt lente, dar ireversibile. Fără întreținere periodică și intervenții profesioniste, o clădire poate deveni periculos de instabilă.

Achiziționarea unui apartament într-un bloc vechi poate părea o investiție bună, dar vine cu riscuri. Înainte de semnarea actelor, este recomandat:

• Să se verifice anul construcției și eventualele lucrări de consolidare;
• Să se consulte un expert tehnic care să evalueze starea reală a structurii;
• Să se analizeze costurile viitoare de întreținere sau potențiala necesitate de relocare.