Cutremur resimțit sâmbătă în România. Ce magnitudine a avut seismul
Un nou cutremur a fost înregistrat sâmbătă, 2 august 2025, în zona seismică Vrancea, județul Buzău. Seismul, de magnitudine 3,6, a fost resimțit în mai multe localități din apropiere, fără a provoca pagube sau victime. Institutul Național pentru Fizica Pământului a transmis că mișcarea tectonică a avut loc la o adâncime de 130 km.
Cutremur de adâncime în zona Vrancea
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), mișcarea telurică a fost înregistrată la ora 11:42, ora locală a României.
Cutremurul s-a produs în zona seismică Vrancea – Buzău și a avut o magnitudine de 3,6 pe scara Richter. Seismul s-a produs la o adâncime considerabilă, de 130 de kilometri.
”În ziua de 02 August 2025, la ora 11:42:22 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, BUZĂU un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.6, la adâncimea de 130.0 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 55 km SE de Sfântu Gheorghe, 58 km E de Brașov, 60 km NV de Buzău”, a transmis INCDFP.
Cutremurul nu a provocat pagube materiale și nu a fost urmat de replici semnificative. Cu toate acestea, el reamintește populației de activitatea seismică constantă din România, în special în zona Vrancea – considerată cea mai activă din Europa de Sud-Est.
Lecțiile trecutului: 4 martie 1977
Amintirea marelui cutremur din 1977 rămâne un reper tragic în istoria României. Cu o magnitudine de 7,4, seismul a durat 56 de secunde și a provocat prăbușirea a zeci de clădiri în Capitală, soldându-se cu mii de morți și răniți.
”Timp de 56 de secunde, Capitala României a fost grav afectată, zeci de clădiri s-au prăbușit, iar orașul a devenit pe alocuri un peisaj al ruinelor, cu o imagine unde tragedia era la tot pasul.”, relatează digi24.ro.
Cutremurul din 1977 a avut epicentrul tot în zona Vrancea, dar la o adâncime de 100 km. După șocul principal, au urmat și replici, cea mai puternică fiind înregistrată pe 5 martie, cu magnitudinea de 4,9.
Cât de pregătită este România în caz de cutremur
Specialiștii avertizează că riscul seismic rămâne ridicat, iar siguranța populației depinde nu doar de natura fenomenului, ci și de nivelul de pregătire al clădirilor și autorităților.
”Hazardul vine din partea naturii și nu putem să schimbăm date ori să lucrăm în acest sens, iar vulnerabilitatea constă în ce măsură suntem pregătiți, ca instituții, clădiri, comunități de oameni, să facem față unui hazard seismic”, a declarat inginerul Matei Sumbasacu.
Conform normativului P100-3/2019, în România sunt patru clase de risc seismic. Din păcate, multe clădiri vechi, în special din București, nu au fost reexpertizate, deși sunt încadrate în categoriile de risc major.
”Nu există clădiri fără risc seismic, inclusiv Casa Poporului din București sau Centrala nucleară de la Cernavodă sunt clădiri încadrate într-o clasă cu risc seismic”, a adăugat Sumbasacu.
În timp ce seismele de intensitate mică nu prezintă pericol imediat, ele servesc drept semnal de alarmă privind nevoia de consolidare a clădirilor vulnerabile și actualizarea sistemelor de intervenție.