02 aug. 2025 | 08:27

Se sparge bula economică în Capitală? Firmele cad pe capete în București: mii de dosare grele de insolvență deschise în ultimele 12 luni, creștere cu 32%

ECONOMIE
Share
Se sparge bula economică în Capitală? Firmele cad pe capete în București: mii de dosare grele de insolvență deschise în ultimele 12 luni, creștere cu 32%
Crește numărul dosarelor de insolvență în București în 2025

Mediul de afaceri din București dă semne tot mai clare că se află sub o presiune enormă. Crește puternic numărul dosarelor de insolvență, după cum indică datele oficiale.

Potrivit unei analize publicate de platforma RisCo.ro și citate de Agerpres, 2.065 de dosare de insolvență au fost deschise în Capitală în ultimele 12 luni, o creștere de 32% față de perioada anterioară. Este o cifră care ar trebui să dea de gândit nu doar antreprenorilor, ci și autorităților, pentru că vorbește despre un ecosistem economic fragil, instabil și expus șocurilor externe și interne.

Luna iulie 2025 a adus cu sine 217 noi dosare de insolvență în București, semn că fenomenul nu e accidental sau localizat în timp, ci persistent și, posibil, în curs de accelerare.

Construcțiile, primele care se prăbușesc

Dintre toate domeniile afectate, sectorul construcțiilor este cel mai lovit. În perioada august 2024 – iulie 2025, 775 de dosare de insolvență au vizat companii care activează în construcția de clădiri rezidențiale și nerezidențiale. Asta înseamnă o creștere uriașă, peste 70%, față de perioada similară anterioară.

Este un semnal de alarmă profund, în special într-o economie în care investițiile imobiliare au fost văzute ani la rând drept motor de creștere și garanție de stabilitate. Practic, firmele nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, cu dobânzile mari, cu scăderea cererii și cu lipsa predictibilității fiscale. Rezultatul? Insolvențe în lanț.

Transporturile, sufocate de costuri și lipsa lichidităților

Al doilea mare sector afectat este cel al transporturilor rutiere de mărfuri și servicii de mutare. În ultimele 12 luni au fost înregistrate 381 de dosare de insolvență, cu o creștere de 131% față de anul precedent.

Costurile ridicate cu combustibilul, inflația persistentă, lipsa forței de muncă și scăderea comenzilor sunt doar câteva dintre cauzele care împing companiile spre incapacitate de plată. Cifrele nu mint: acest domeniu e serios afectat și transmite unde de șoc în tot lanțul logistic.

Unde se mai clatină mediul privat

Pe lângă construcții și transporturi, și alte domenii au fost afectate grav în ultimele luni: comerțul, restaurantele, serviciile de instalații electrice și sanitare, dar și agricultura de cultură temporară.  Potrivit experților, aceste sectoare sunt slab capitalizate, dependente de sezonalitate și vulnerabile în fața oricărei schimbări – fie ea fiscală, legislativă sau legată de cerere.

Efectele în lanț ale unui val de insolvențe

Insolvența unei firme nu înseamnă doar eșec pentru antreprenor. Înseamnă furnizori neplătiți, contracte întrerupte, scăderea consumului, pierdere de locuri de muncă și, poate cel mai grav, pierderea încrederii în piață. RisCo.ro avertizează că în multe cazuri lipsa unei strategii clare sau absența unor instrumente eficiente de analiză financiară duce la decizii proaste. Iar „deciziile neinspirate”, în climatul actual, nu se mai iartă.

Tot datele platformei arată că, la nivel național, între august 2024 și iulie 2025 au fost înregistrate 8.639 de dosare de insolvență, față de 6.529 în anul anterior. Asta înseamnă o creștere națională de peste 30%, Bucureștiul fiind lider în topul zonelor afectate.

Ce urmează? Mai e loc de optimism?

Semnalele din piață sunt sumbre, dar nu imposibil de gestionat. Soluțiile există: măsuri fiscale coerente, sprijin punctual pentru IMM-uri, programe reale de educație financiară și prevenție. Dar, mai ales, este nevoie de predictibilitate și stabilitate legislativă, două lucruri pe care mediul de afaceri din România le cere constant.

Dacă actualul ritm al insolvențelor se menține, 2025 riscă să devină anul în care mediul privat din Capitală își va pierde și ultima ancoră de stabilitate. În lipsa unor măsuri concrete, bula economică de încredere și investiții încep să dea semne vizibile de fisură. Iar fisurile, dacă nu sunt reparate, devin crăpături. Iar crăpăturile, uneori, devin colapsuri.