02 aug. 2025 | 01:16

Economistul „mâna dreaptă” a lui Bolojan începe să vorbească – „s-a pierdut controlul” la pensiile speciale din justiție, magistrații ieșeau la pensie la 48 de ani, cu un venit mai mare decât cel din timpul activității

ECONOMIE
Share
Economistul „mâna dreaptă” a lui Bolojan începe să vorbească - „s-a pierdut controlul” la pensiile speciale din justiție, magistrații ieșeau la pensie la 48 de ani, cu un venit mai mare decât cel din timpul activității
Economiștii avertizează cu privire la nivelul prea mare al pensiilor speciale

Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bologan, trage un semnal de alarmă cu privire la sistemul de pensii speciale din justiție, pe care îl consideră complet scăpat de sub control. Potrivit acestuia, România se confruntă cu o situație fără precedent, în care magistrații se pensionează chiar și la vârsta de 48 de ani și ajung să încaseze pensii mai mari decât salariile pe care le aveau în timpul activității. „Un astfel de sistem nu cred că-l mai putem întâlni nicăieri în lume”, a declarat Dumitru, subliniind că aceste practici sunt nu doar anormale din punct de vedere economic, ci și profund inechitabile din perspectivă socială.

15-16 miliarde de lei anual pentru pensiile speciale

Potrivit economistului, dacă luăm în considerare definiția Comisiei Europene privind pensiile speciale (adică acele pensii care se abat de la principiul contributivității, fie prin pensionare timpurie, fie prin nivelul beneficiilor), România alocă anual un efort bugetar de 15-16 miliarde de lei doar pentru aceste forme de pensii.

Deși în multe state NATO există pensii speciale, în special în zona militară, Ionuț Dumitru atrage atenția că sistemul românesc a depășit orice limită de raționalitate în cazul justiției. Pensiile din acest domeniu sunt nu doar foarte timpurii, dar și disproporționat de mari.

Pensiile magistraților: vârf de carieră, pensie „de lux”

Cazul magistraților ieșiți la pensie în jurul vârstei de 48 de ani, cu venituri lunare mai mari decât cele din perioada activă, este considerat cel mai revoltător. Dumitru afirmă că acest tip de pensie „de lux” nu poate fi justificat nici economic, nici moral.

„Este un sistem care a fost abuzat și care revoltă toată societatea. Faptul că oameni aflați în vârful carierei aleg să iasă la pensie și să încaseze mai mulți bani decât primeau activi arată că s-a pierdut orice legătură cu realitatea”, a spus economistul, citat de Digi24.ro.

Jalon PNRR neîndeplinit: pensiile speciale în centrul reformei

Reforma pensiilor speciale este unul dintre jaloanele-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar tergiversarea acestor măsuri a dus la blocaje în accesarea fondurilor europene. Deși sistemul nu vizează doar justiția (o mare parte dintre beneficiari fiind din zona militară), problema cea mai acută rămâne în sistemul judiciar.

Dumitru consideră că, deși anumite domenii pot justifica existența unor pensii speciale, acestea trebuie clar definite și reglementate. În lipsa unui cadru echitabil și sustenabil, România riscă nu doar pierderea fondurilor europene, ci și agravarea inechităților sociale.

Situația bugetară: „delicată și complicată”

Pe lângă pensiile speciale, Ionuț Dumitru a comentat și starea generală a bugetului României. Deși autoritățile au introdus măsuri de control al cheltuielilor și creșteri de taxe începând cu 1 august, economistul estimează că deficitul bugetar va depăși 8% din PIB până la finalul anului, departe de ținta de 7% anunțată oficial.

„Dacă nu s-ar fi luat măsurile recente, deficitul ar fi depășit chiar nivelul de 9,3% de anul trecut. Deși acum e puțin mai bine, ecuația bugetară rămâne extrem de complicată”, a spus el.

Totuși, Dumitru consideră că nu există un risc real în ceea ce privește plata pensiilor și salariilor până la finalul anului, cu condiția ca măsurile de austeritate să fie menținute și aplicate riguros.

Reforma pensiilor speciale va reprezenta testul de maturitate al statului

Cazul pensiilor speciale din justiție devine un simbol al dezechilibrelor din sistemul public românesc. Întârzierea reformei, perpetuarea privilegiilor nejustificate și impactul bugetar uriaș ridică întrebări serioase despre capacitatea statului de a impune reguli egale pentru toți cetățenii.

Mesajul lui Ionuț Dumitru este clar: fără o reformă profundă și coerentă a sistemului de pensii speciale, România riscă nu doar dezechilibre economice, ci și pierderea încrederii cetățenilor în principiile de echitate și justiție socială.