TikTok, terenul ideal pentru fake news: Cum o dezinformare despre „intrarea în război” a României a alarmat internetul

Într-o epocă în care rețelele sociale sunt surse principale de informare pentru milioane de oameni, manipularea digitală a realității nu mai este doar o amenințare vagă, ci o problemă concretă și tot mai frecventă.

Rețeaua de socializare TikTok este campioană la fake news și provocări periculoase, cu exemple aici și aici. Cel mai recent exemplu este o campanie de dezinformare virală pe TikTok, care a folosit inteligența artificială pentru a genera un videoclip fals în care premierul Ilie Bolojan ar anunța intrarea României în război începând cu luna septembrie 2025. Ministerul Afacerilor Interne a reacționat rapid, catalogând materialul drept un fals periculos și o tentativă clară de manipulare a opiniei publice.

Clipurile, care au fost distribuite pe scară largă, păreau autentice datorită nivelului ridicat de detaliu vizual și vocal, generat cu ajutorul tehnologiei deepfake. În realitate, însă, premierul nu a făcut nicio declarație de acest fel, iar România nu se află în niciun scenariu de mobilizare de război. Cu toate acestea, impactul a fost resimțit imediat în rândul utilizatorilor de social media, unde mulți au reacționat cu panică, confuzie și frustrare.

Manipulare prin AI: amenințarea informațională periculoasă

Utilizarea tehnologiei AI pentru a crea videoclipuri false, în special în contexte politice și sociale sensibile, deschide ușa unor riscuri majore pentru securitatea informațională. În cazul fake news-ului despre implicarea României într-un conflict armat, pericolul nu a venit doar din conținutul fals, ci și din credibilitatea aparentă a sursei: imaginea unui premier cunoscut, într-un cadru oficial, vorbind cu autoritate despre o decizie gravă.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Ministerul Afacerilor Interne a condamnat ferm aceste tentative de dezinformare și a subliniat că ele pot slăbi încrederea cetățenilor în instituțiile statului: „Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război”.

Este o situație care demonstrează cât de vulnerabili pot deveni oamenii în fața unor mesaje manipulative bine realizate. Dacă acum câțiva ani o știre falsă se limita la un titlu bombastic sau un text malitios, astăzi pericolul este mult mai greu de identificat. Un video realist, cu un politician „spunând” ceva ce nu a spus niciodată, poate păcăli cu ușurință publicul – mai ales într-un context tensionat global, în care frica de război e deja prezentă în mentalul colectiv.

Exerciții militare reale, dar de rutină: cum o activitate planificată a fost transformată în sperietoare

Partea insidioasă a acestei dezinformări constă și în faptul că ea s-a bazat pe un context real, interpretat și manipulat pentru a părea amenințător. În aceeași perioadă în care a apărut fake news-ul cu Bolojan, Ministerul Apărării Naționale a anunțat organizarea unui exercițiu de rutină, între 15–19 septembrie, în județele Sibiu și Mureș. Exercițiul poartă numele MOBEX SB-MS-25 și are ca scop evaluarea rezervei de mobilizare, adică a capacității instituțiilor și a rezerviștilor de a răspunde în mod eficient în caz de urgență.

Aceste tipuri de antrenamente sunt frecvente și prevăzute de lege – au mai avut loc și în luna mai, în Teleorman, Giurgiu și Olt, fără să genereze panică. Cu toate acestea, în contextul clipurilor falsificate, evenimentele din Sibiu și Mureș au fost greșit interpretate de mulți utilizatori drept „pregătiri pentru un conflict iminent”.

MApN a ținut să clarifice: „Astfel de exerciții au caracter de rutină și recomandăm cetățenilor să se informeze din surse oficiale. Pe platforma InfoRadar pot fi consultate informații referitoare la încercări anterioare de inducere în eroare a publicului pe subiecte similare.”

Ce poți face pentru a nu cădea în capcana fake news-ului

Evenimentul recent pune din nou în lumină importanța alfabetizării digitale și a gândirii critice în rândul utilizatorilor de social media. TikTok, o platformă extrem de populară în rândul tinerilor, este din ce în ce mai des folosită nu doar pentru divertisment, ci și pentru informare – o tendință care vine cu riscuri majore dacă nu este însoțită de discernământ.

Evită să distribui informații alarmante înainte să verifici sursa. Nu te lăsa influențat de aparența „oficială” a unui clip. Verifică mereu dacă mesajul este susținut de surse guvernamentale, instituții media de încredere sau pagini oficiale. Campaniile de dezinformare se bazează pe impuls și emoție – exact elementele pe care rețelele sociale le amplifică. Nu deveni parte a problemei.

În contextul geopolitic actual, fiecare minciună virală poate avea consecințe reale – de la panică în rândul populației, la scăderea încrederii în instituții sau chiar la reacții diplomatice nejustificate. Din acest motiv, este esențial ca toți cei care consumă informație din mediul online să învețe să o evalueze corect.

Clipul fals în care premierul Ilie Bolojan „anunță” intrarea României în război nu este doar o alarmă falsă, ci și un exemplu periculos de cum poate fi folosită tehnologia pentru a semăna haos. Ministerele reacționează, dar responsabilitatea finală este și a ta: verifică, compară, nu te lăsa păcălit. Într-o lume în care adevărul poate fi imitat perfect, gândirea critică este singura apărare reală.