Comoara care a zăcut 4.000 de ani sub pământ, descoperită de arheologi pe traseul autostrăzii Pitești–Sibiu

O descoperire arheologică de excepție a avut loc pe traseul viitoarei autostrăzi Pitești–Sibiu. În localitatea Tigveni, județul Argeș, o echipă formată din cercetători și studenți a scos la lumină urmele unei așezări preistorice vechi de 4.000 de ani. Descoperirea oferă o imagine valoroasă asupra modului de viață al oamenilor din Epoca Bronzului.

Urme ale unei așezări vechi de milenii

Aflat în comuna Tigveni, la kilometrul 80 al viitoarei autostrăzi A1, șantierul arheologic a scos la iveală vestigii importante din Epoca Bronzului.

Sub îndrumarea a doi lectori universitari, studenți de la Teologie, Litere, Istorie și Arte din cadrul Centrului Universitar Pitești – Politehnica București au descoperit o veche așezare, cu locuințe preistorice, fragmente ceramice, râșnițe și urme de chirpici.

”Împreună cu colegii mei, coordonăm lucrările de arheologie şi de documentare de specialitate în ceea ce noi numim ”Situl 1” din cadrul lotului 3, în zona kilometrului 80 al viitoarei autostrăzi A1”, a explicat dr. Maria-Magdalena Ştefan, arheolog specialist în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, potrivit Antena 3.

Săpături moderne, cu tehnologie de ultimă generație

Săpăturile se află în faza de decapare, în care stratul vegetal este îndepărtat cu utilaje grele pentru a evidenția structurile ascunse.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

”În acest moment, efectuăm lucrări de decapare, suntem la începutul cercetării în acest sit, cu ajutorul a două utilaje de mare tonaj și a unui colectiv de muncitori.

Decapăm, adică: scoatem stratul vegetal pe o suprafață mare, pe suprafața întregului sit. O facem în niveluri succesive de adâncime și verificăm situațiile arheologice care apar pe măsura acestei adânciri”, a mai precizat arheologul.

Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au transmis pe Facebook că se utilizează metode moderne de cercetare: ”Se folosesc tehnici și metode noi de cercetare – geofizice, teledetecție, fotogrametrie – care furnizează informații complete și complexe în analiza unui sit arheologic”.

Fragmente de vase și râșnițe – indicii ale vieții de zi cu zi

Printre artefactele scoase la lumină se numără vase ceramice folosite pentru pregătirea hranei sau depozitare, precum și fragmente de râșnițe pentru măcinarea cerealelor. Aceste descoperiri oferă detalii esențiale despre alimentația și activitățile zilnice ale oamenilor de acum 4.000 de ani.

”În zonă, în anii ’70 – ’80 ai secolului trecut, au fost întreprinse cercetări de teren care au relevat prezența unor artefacte din epoca fierului. În prezent, este cercetat situl arheologic nr. 1 delimitat anterior prin diagnostic arheologic intruziv”, au mai adăugat cei de la CNAIR.

Toate obiectele descoperite vor intra în patrimoniul național, contribuind la reconstituirea unei pagini fascinante din istoria României.