Veniturile medii ale unei gospodării din România a ajuns la 9.148 lei, dar românii nu pun nimic deoparte, cheltuielile lunare ajung la 7.667 de lei
Românii au câștigat mai bine în primul trimestru din 2025, însă cheltuielile cresc într-un ritm aproape la fel de accelerat. Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică arată că veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 9.148 de lei, în creștere cu 6,8% față de trimestrul anterior și cu aproape 14% față de aceeași perioadă din 2024.
La nivel individual, venitul mediu lunar a fost de 3.682 lei, ceea ce poate părea încurajator la prima vedere. Totuși, 83,8% din acești bani sunt consumați aproape imediat, ceea ce reflectă o realitate financiară tensionată: românii trăiesc în continuare de la o lună la alta.
Deși salariile brute și alte drepturi salariale, care reprezintă cea mai mare parte a veniturilor (68,4%), au crescut, cheltuielile gospodăriilor s-au majorat și ele, ajungând la 7.667 lei lunar, în creștere cu 390 lei față de ultimul trimestru din 2024. În același timp, veniturile în natură (cum ar fi produsele consumate din resurse proprii) sunt în scădere. Așadar, chiar dacă pe hârtie cifrele arată bine, în buzunarele oamenilor situația rămâne dificilă.
Cheltuim pe mâncare, taxe și locuință. Economiile – un vis îndepărtat pentru mulți
Consumăm mult, dar reușim să punem puțin deoparte. Aproape două treimi din bugetul gospodăriilor se duce pe nevoile de bază: mâncare, utilități și contribuții către stat. Din totalul cheltuielilor, cele mai mari sume sunt direcționate către produse alimentare și băuturi nealcoolice (în jur de 1.460 de lei lunar), și locuință, apă, gaze sau electricitate, alte 799 de lei. În medie, cheltuielile pentru consum ajung la 60% din totalul veniturilor, în timp ce aproape 35% sunt redirecționate către taxe, impozite și contribuții sociale.
Într-un astfel de context, românii economisesc cu dificultate. De altfel, datele arată că aproape jumătate dintre români nu reușesc să pună nimic deoparte la final de lună. Experții financiari recomandă regula 50/30/20 ca un ghid de bază în planificarea bugetului: 50% pentru nevoile de zi cu zi, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii. Însă, în realitate, acest echilibru este greu de atins, mai ales când prețurile cresc constant, iar cheltuielile neprevăzute apar tot mai des.
Urban versus rural: decalaje mari între venituri, dar și între cheltuieli
Diferențele dintre oraș și sat rămân accentuate. În mediul urban, o gospodărie are un venit mediu lunar de 10.469 lei, cu 40% mai mult decât în rural. Cheltuielile urmează același model: în oraș, gospodăriile cheltuiesc în medie 8.690 lei, în timp ce în mediul rural suma e de aproximativ 6.400 lei. Salariile domină sursele de venit din urban, reprezentând aproape 74% din total, pe când în rural, ponderea veniturilor din prestații sociale și consumul din resurse proprii este considerabil mai mare.
Această prăpastie între stilurile de viață are implicații majore asupra nivelului de trai și capacității de economisire. O persoană din oraș cheltuie în medie 3.612 lei lunar, cu 1.400 de lei mai mult decât o persoană de la sat. În timp ce locuitorii mediului urban contribuie mai mult la bugetul statului prin impozite și taxe, cei din rural depind încă de ceea ce pot produce în gospodărie.
Cifrele arată o Românie care muncește mai mult și câștigă ceva mai bine, dar care se luptă din greu să țină pasul cu prețurile. Cu un consum ridicat, impozite tot mai apăsătoare și economii care devin un lux, sfaturile economiștilor capătă greutate: planificare financiară, prudență și, mai ales, adaptare rapidă la un climat economic tot mai volatil. În lipsa unor măsuri de protecție sau stimulente reale pentru economisire, românii rămân vulnerabili în fața oricărei crize care ar putea urma.