INTERVIU Singur la masă, dar nu izolat: Ce spune despre noi obiceiul de a mânca fără companie, conform studiilor

Într-o societate în care masa este percepută adesea ca un moment de socializare, ideea de a mânca singur rămâne, pentru mulți români, o provocare. De la frica de a fi judecați la nevoia constantă de conexiune umană, mesei solo i se atribuie adesea etichete nedrepte. Tocmai această percepție colectivă a fost punctul de plecare pentru un studiu realizat de echipa Bookingham, coordonat de Cristi Mois, Growth Marketing Specialist al platformei, despre care am scris aici. 

Cercetarea scoate la lumină nu doar obiceiurile de consum, ci și fricile și blocajele culturale care împiedică o parte semnificativă a românilor să se bucure de o masă în solitudine. Deși în alte țări acest gest este deja complet normalizat – vezi Japonia sau Statele Unite – în România, doar 5% spun că mănâncă frecvent singuri, în timp ce aproape 29% o evită complet.

În interviul ce urmează, Cristi Mois detaliază rezultatele sondajului și explorează implicațiile culturale, sociale și emoționale ale solo dining-ului în România. Vei descoperi nu doar ce ne reține de la a ieși singuri la restaurant, ci și cum pot contribui restaurantele și comunitatea la normalizarea acestui comportament.

INTERVIU Cristi Mois, Growth Marketing Specialist Bookingham

Foto: Cristi Mois, Growth Marketing Specialist Bookingham/arhiva personala

Playtech: Ce te-a determinat să explorezi subiectul solo dining-ului în România? A existat un moment personal sau o observație anume care a declanșat această cercetare?

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cristi: Ideea a pornit chiar dintr-o situație personală. Mi-am dat seama că, de fiecare dată când eram singur prin oraș și îmi era foame, mă gândeam automat la opțiuni de tip „la pachet” sau „to go”, niciodată nu luam în calcul varianta de a mă așeza la o masă, într-un restaurant, singur. Mi se părea inconfortabil, poate chiar ciudat.

Apoi am dat peste un reportaj în The New York Times despre cum mulți americani simt același lucru ceea ce m-a surprins, pentru că aveam impresia că acolo oamenii sunt mult mai relaxați cu ideea de a mânca singuri. Atunci mi s-a aprins beculețul: dacă și în societăți mai individualiste există rețineri, cum stăm noi, în România, unde masa e văzută aproape exclusiv ca un moment social? Așa am început să explorez subiectul.

Playtech: Datele arată că doar 5% dintre români iau frecvent masa singuri. Ți s-a părut acest procent surprinzător sau te așteptai la o asemenea reticență?

Cristi: Sincer, nu pot spune că m-a surprins foarte tare procentul. Dacă mă uit în jur, rar văd oameni singuri la masă în restaurante. Așa că, într-un fel, procentul confirmă o realitate vizibilă. Mi s-a părut surprinzător cât de mult influențează generația din care faci parte atitudinea față de solo dining.

Playtech: Generația Z pare cea mai deschisă către acest obicei, în timp ce Gen X și Baby Boomers îl evită. Cum explici diferențele dintre generații dincolo de simplele preferințe alimentare?

Cristi: Cred că diferențele țin mai mult de mentalitate decât de obiceiuri alimentare. Generația Z a crescut într-o cultură în care independența, individualismul și ideea de „self-care” sunt foarte prezente. Să ieși singur, să faci lucruri pe cont propriu, inclusiv să mănânci singur, nu mai e perceput ca un semn de tristețe sau izolare, ci ca o formă de autonomie.

În schimb, Gen X și Baby Boomers au crescut cu ideea că masa trebuie să fie un moment social, de familie sau de comunitate. Pentru ei, a mânca singur încă poate părea trist sau inconfortabil. Așa că nu e vorba de gusturi, ci de cum a fost construit sensul social al mesei în fiecare etapă.

„A mânca singur poate părea, în mintea multora, un semn că ‘nu ai cu cine’, când de fapt e doar o alegere personală”

Foto: bookingham.ro

Playtech: Milenialii se tem cel mai mult de judecata socială. Ce spune acest lucru despre relația lor cu imaginea publică și presiunea de a fi „văzuți” în moduri aprobate social?

Cristi: Cred că spune multe despre cât de puternică e presiunea de imagine pentru mileniali. E o generație care a prins din plin tranziția între offline și online, așa că a crescut cu ideea că trebuie să fii „văzut” bine, nu doar în viața reală, ci și pe rețelele sociale. A mânca singur poate părea, în mintea multora, un semn că „nu ai cu cine”, când de fapt e doar o alegere personală. Dar teama de cum e perceput acest gest încă îi face pe mulți să-l evite.

Playtech: Ai remarcat vreo diferență notabilă între bărbați și femei în privința confortului de a lua masa singuri în public?

Cristi: Deși procentele celor care iau frecvent masa singuri sunt apropiate între bărbați și femei (5.7% vs 4.7%) cele mai mari diferențe apar la categoria celor care nu au luat niciodată masa singuri: 36% dintre femei spun că nu au făcut asta niciodată, față de doar 21% dintre bărbați. Asta arată că femeile resimt mai mult disconfortul legat de a fi singure în spații publice, poate din cauza judecăților sociale sau a senzației că sunt mai expuse. În schimb, bărbații par mai relaxați, mai ales când vine vorba de a lua masa singuri ocazional.

Playtech: Cum ai interpretat faptul că unii respondenți spun că au fost tratați mai bine de personalul restaurantului când au mâncat singuri, iar alții mai prost? Ce spune această polarizare despre industria HoReCa?

Cristi: Mi se pare că această polarizare spune multe despre lipsa unui standard clar în HoReCa, mai ales când vine vorba de clienții solo. Faptul că unii se simt tratați mai bine, poate pentru că personalul le acordă mai multă atenție, iar alții se simt ignorați sau judecați, arată că experiența depinde mult de atitudinea echipei din restaurant. Într-un fel, reflectă și cât de nepregătit e uneori personalul să gestioneze altceva decât grupuri sau cupluri, ceea ce arată că solo dining-ul încă nu e o normalitate pentru toți.

Foto: bookingham.ro

Playtech: Crezi că restaurantele din România sunt pregătite – logistic și cultural – să normalizeze experiențele solo dining, așa cum se întâmplă în Japonia sau SUA?

Cristi: Restaurantele din România nu sunt încă complet pregătite pentru a normaliza solo dining-ul, nici din punct de vedere logistic, nici cultural. Spațiile nu sunt gândite pentru clienți singuri, iar masa e încă percepută ca un moment social obligatoriu.

Playtech: Ai descoperit, în timpul analizei, dacă solo dining-ul este asociat cu anumite momente ale zilei sau tipuri de restaurante (ex. fast food vs fine dining)?

Cristi: Da, din datele analizate reiese clar că solo dining-ul e asociat mai ales cu restaurantele de tip fast food sau fast-casual, unde oamenii se simt semnificativ mai confortabil. De exemplu, 68% dintre respondenți spun că se simt confortabil să mănânce singuri într-un fast food, în timp ce în restaurantele casual procentul scade ușor la 61%. În cazul fine dining-ului, confortul scade și mai mult: doar 49,5% spun că se simt confortabili. Practic, doar jumătate dintre respondenți s-ar simți ok să ia masa singuri într-un restaurant de top.

Foto: bookingham.ro

Playtech: Ce pași concreți ar putea face restaurantele ca să încurajeze mesele solo și să reducă anxietatea socială legată de ele?

Cristi: Există soluții simple cu impact: mese mai mici, locuri la bar, meniuri „solo-friendly” sau mesaje prietenoase care normalizează experiența. În alte țări, unele localuri au introdus chiar mese comunitare pentru necunoscuți. La noi, astfel de inițiative sunt rare, dar pot deveni un atu clar pentru restaurantele care vor să fie cu un pas înainte.

Playtech: Crezi că în următorii ani, pe fondul urbanizării și individualizării, România va ajunge să trateze solo dining-ul ca pe o normalitate? Sau barierele culturale sunt încă prea adânc înrădăcinate?

Cristi: Cred că România se îndreaptă treptat spre normalizarea solo dining-ului, mai ales în orașele mari, unde urbanizarea, ritmul alert și stilul de viață individualizat încep să schimbe percepțiile. Generațiile tinere sunt mult mai relaxate cu ideea de a mânca singure și nu o mai văd ca pe ceva trist sau jenant. Nu se va schimba peste noapte, dar direcția e clară: cu cât restaurantele se adaptează mai bine, cu atât această tranziție va fi mai naturală.

Solo dining-ul, între rușine socială și început de normalizare în România

Așadar, Studiul realizat de Bookingham și interviul cu Cristi Mois conturează un portret clar al relației românilor cu mesele luate în solitudine: între rușine socială și timidă deschidere spre autonomie. Deși solo dining-ul este încă perceput de mulți ca un gest inconfortabil sau chiar stigmatizant, datele arată o schimbare de mentalitate în rândul generațiilor tinere, în special Gen Z, care încep să privească această practică drept o formă firească de independență.

În contrast, milenialii resimt presiunea imaginii și teama de judecată, iar Gen X și Baby Boomers rămân ancorați în ideea mesei ca ritual exclusiv social. Cu toate acestea, Cristi Mois atrage atenția asupra unui potențial real de transformare, în special în mediile urbane, unde ritmul vieții și individualizarea pot accelera normalizarea acestui comportament. Cheia stă atât în schimbarea percepțiilor, cât și în adaptarea industriei HoReCa, care are oportunitatea de a deveni un partener activ în redefinirea experienței solo dining-ului în România.