Creierele noastre au îmbătrânit în pandemie: nu doar virusul e de vină, conform cercetătorilor

Cercetările recente arată că pandemia de COVID-19 a avut efecte profunde asupra sănătății noastre mintale și neurologice, chiar și în absența infectării cu virusul.

Un nou studiu publicat în Nature Communications dezvăluie că, în medie, creierul uman a îmbătrânit cu cinci luni și jumătate mai repede în timpul primilor ani ai pandemiei. Iar schimbările nu au fost cauzate exclusiv de boală, ci mai ales de stresul colectiv pe care l-am trăit cu toții.

Cu ajutorul unui algoritm de inteligență artificială, cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au analizat mii de scanări cerebrale și au descoperit dovezi clare că izolarea, incertitudinea, stresul financiar și social au lăsat urme vizibile asupra structurii creierului uman. Într-o lume în care pandemia a afectat miliarde de oameni în moduri diferite, descoperirea are implicații majore pentru modul în care înțelegem sănătatea creierului în raport cu traumele colective.

Ce a fost cu adevărat surprinzător în cadrul studiului este faptul că persoanele care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat totuși semne de îmbătrânire cerebrală accelerată. Acest lucru sugerează că nu doar impactul biologic al virusului, ci și traumele psihosociale ale pandemiei pot modifica structura creierului.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Neurologul Ali-Reza Mohammadi-Nejad, coordonatorul studiului, explică: „Cel mai mult m-a uimit faptul că și cei care nu au avut COVID au arătat semne clare de îmbătrânire accelerată a creierului. Asta arată cât de mult a contat contextul pandemic asupra sănătății noastre neurologice.”

Printre cei mai afectați s-au numărat persoanele în vârstă și cele din medii defavorizate social și economic. Aceste grupuri au fost deja vulnerabile în fața stresului cronic, iar pandemia a adâncit inegalitățile existente. De asemenea, bărbații adulți par a fi mai predispuși la modificări ale substanței cenușii și albe, spre deosebire de adolescente, la care cercetările anterioare au observat subțierea cortexului — o modificare asemănătoare cu cea observată în cazurile de traume severe.

Adolescenții și creierul în formare: efectele sunt mai adânci decât păreau

Un alt studiu realizat la Universitatea din Washington a descoperit că adolescenții, în special fetele, au prezentat modificări cerebrale asemănătoare celor observate la victimele abuzului sau ale disfuncțiilor familiale. Cortexul cerebral, responsabil pentru funcțiile cognitive avansate, s-a subțiat într-un ritm alarmant.

Pentru adolescenți, o perioadă deja sensibilă din punct de vedere neurologic, izolarea și lipsa interacțiunilor sociale au funcționat ca un catalizator pentru stresul emoțional. În absența rutinelor școlare și a suportului social, multe creiere tinere au fost forțate să se maturizeze prematur — o reacție de apărare cu posibile costuri pe termen lung.

Scanările cerebrale arată o maturizare accelerată a creierului la adolescenți în urma pandemiei COVID-19, cu efecte mai pronunțate vizibile la subiecții de sex feminin. (Universitatea din Washington I-LABS)

gAceleași schimbări de structură cerebrală au fost observate la tineri care au trecut prin abuz, sărăcie sau neglijare. Astfel, pandemia a devenit un eveniment traumatic colectiv care a generat efecte comparabile cu cele ale traumelor individuale severe.

Efectele ar putea fi reversibile, dar e nevoie de timp și sprijin

Vestea bună este că aceste modificări nu par a fi definitive. Studiul britanic a analizat doar două momente în timp — înainte de pandemie și în timpul acesteia — fără a evalua dacă ulterior au existat procese de recuperare neurologică. Cu toate acestea, experții sunt optimiști.

Neurologul Dorothee Auer, coautor al cercetării, afirmă: „Nu putem confirma încă dacă aceste schimbări se vor reversa, dar este o posibilitate reală, ceea ce ne dă speranță”.

Totodată, este important de menționat că modificările structurale nu înseamnă automat un declin cognitiv. În studiu, doar persoanele care au avut efectiv COVID-19 au prezentat scăderi vizibile ale performanțelor cognitive. Ceilalți participanți, deși aveau creiere „îmbătrânite”, nu au suferit pierderi semnificative de memorie, concentrare sau raționament.

Acest lucru întărește ideea că sănătatea creierului este influențată nu doar de boală, ci și de mediu — de rutina zilnică, de nivelul de stres, de conexiunile sociale sau de lipsa lor. Studiul atrage astfel atenția asupra importanței susținerii sănătății mintale și în afara contextului medical clasic.

„Pandemia a pus o presiune uriașă asupra vieților oamenilor, mai ales asupra celor care erau deja în dificultate”, concluzionează Auer. „Această cercetare ne amintește că mediul cotidian are un impact profund asupra sănătății noastre cerebrale.”

Dacă simți că pandemia ți-a afectat concentrarea, somnul sau starea emoțională, e important să știi că nu ești singur și că aceste reacții sunt firești. Creierul uman are o capacitate uimitoare de adaptare și vindecare, dar are nevoie de sprijin, de rutină, de siguranță și de conexiuni reale.