România, „scoasă la tablă” de UE: iar am ieșit pe primul loc în „clasamentul durerii”, gaura din bugetul țării sfidează economii precum Elveția sau Luxemburg

Știi cum e când profesorul cheamă la tablă tot timpul același elev, care n-a învățat lecția niciodată? Ei bine, tu ești cetățeanul acelui elev, iar numele lui e România. Tocmai ne-au strigat iar în fața clasei – adică a Uniunii Europene – și, ce să vezi, suntem din nou premiantul negativ la capitolul deficit bugetar. Suntem pe locul întâi, cu un minus care ar face să roșească la obraz inclusiv state cu bugete incomparabil mai mari ca al nostru.

Cum reușim performanța de a avea cel mai mare deficit bugetar?

Datele Eurostat arată clar: în timp ce media UE respiră mai ușurată și își reduce deficitul de la 3,3% la 2,9% din PIB, noi bifăm cu mândrie un 7,5% în minus. Adică aproape de trei ori mai mult decât media europeană. Franța ne suflă în ceafă cu 5,6% și Belgia cu 5,5%, dar tot noi stăm cocoțați pe podium, de parcă ar fi ceva de laudă.

Culmea ironiei? Țări ca Cipru sau Grecia, cândva țap ispășitor al crizelor financiare, au acum excedent, ba chiar destul de sănătos: Cipru, plus 5,6%, Grecia, plus 4,2%.

Și nu, nu vorbim de Elveția, Germania sau Luxemburg, cu mașinării fiscale impecabile și tradiție în echilibru bugetar. Vorbim de vecini de-ai noștri din sud care, cu o organizare mai chibzuită, reușesc să strângă bani în pușculiță, în timp ce noi tot spargem, tot împrumutăm, tot amânăm reforma.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Datoria crește, gaura din vistierie rămâne

Dacă deficitul bugetar ar fi doar o rană, datoria publică e infecția care se întinde lent, dar sigur. La finalul primului trimestru, România avea o datorie guvernamentală de aproape 1.000 de miliarde de lei, mai exact 998,196 miliarde. Anul trecut, pe vremea asta, eram la 845,5 miliarde lei, adică în doar 12 luni am pus pe noi încă 152 de miliarde de lei datorie.

Ca procent din PIB, ne-am dus de la 51,7% anul trecut la 54,8% la finalul lui 2024, iar acum suntem deja la 55,8%. Doar în ultimele trei luni am urcat cu 1 punct procentual. Poate pare puțin, dar la banii ăștia se adaugă dobânzi, refinanțări și, mai ales, promisiuni neacoperite.

Nu suntem Germania, dar ne place să ne comportăm ca și cum am fi

România nu joacă în liga greilor. PIB-ul nostru e mult sub cel al Italiei, Franței sau Germaniei. Totuși, la ritmul în care ne afundăm în datorii, putem concura lejer la capitolul lipsă de disciplină fiscală. În zona euro, media datoriei e 88% din PIB, în UE e 81,8%, iar noi stăm deocamdată la 55,8% — încă suportabil, dar creșterea e îngrijorătoare.

Țările care țin datoria publică în frâu sunt Bulgaria (23,9%), Estonia (24,1%) și Luxemburg (26,1%). Între timp, Grecia e la 152,5%, Italia la 137,9%, Franța la 114,1% — dar cu tot cu povara asta, măcar au infrastructură, spitale și servicii publice mai bune decât ce vezi tu pe stradă.

România continuă să rămână fruntașă la capitolul deficit bugetar, cu un minus de 7,5% din PIB în primul trimestru din 2025, mult peste media UE de 2,9%. Deși avem încă un nivel de îndatorare sub media europeană, ritmul de creștere arată clar că presiunea pe buget devine tot mai mare de la an la an. Fără măsuri reale de corectare, riscăm să consolidăm un dezechilibru care ne face vulnerabili la orice șoc economic viitor.