Marea hartă a sărăciei și bogăției din România, pe județe – Vestul și centrul țării sunt regiunile cele mai dezvoltate, cu PIB per capita de peste 15.000 euro. Sudul și estul, la pământ

Marea hartă a sărăciei și bogăției din România, pe județe – Vestul și centrul țării sunt regiunile cele mai dezvoltate, cu PIB per capita de peste 15.000 euro. Sudul și estul, la pământ

Dacă te uiți pe harta economică a României, vezi imediat un contrast care pare să se adâncească de la an la an. Vestul și centrul țării trag economia înainte, cu județe precum Cluj, Timiș, Brașov și Prahova care raportează un PIB per capita de peste 15.000 de euro. În schimb, sudul și estul se zbat să țină pasul, cu regiuni care abia ating jumătate din această valoare. Diferența nu e doar o cifră pe hârtie, în spate sunt locuri de muncă, infrastructură și investiții care schimbă real viața oamenilor.

„Vestul și centrul țării rămân cele mai dezvoltate economic, județe precum Cluj, Timiș, Gorj, Constanța, Brașov și Prahova înregistrând valori ale PIB-ului per capita de peste 15.000 euro/locuitor.

Regiunea București-Ilfov se situează mult deasupra celorlalte regiuni, având cea mai puternică activitate economică din țară, exprimată printr-un PIB de peste 35.000 euro pe cap de locuitor. Investițiile ridicate și infrastructura modernizată reprezintă factori cheie în județele cu PIB ridicat. Sudul și estul țării se mențin mai puțin dezvoltate, cu multe județe sub media națională: Botoșani, Vaslui și Giurgiu înregistrează valori ale PIB-ului per capita sub 7.000 euro.

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Diferențele sunt semnicative între județele dezvoltate economic și cele mai sărace. Între ultimele două rapoarte se constată o serie de creșteri ale valorilor indicatorului, cele mai surprinzătoare ind în județele Gorj, Prahova și Caraș-Severin. Așa cum era de așteptat, se observă o corelație clară între distribuția PIB-ului per capita și rata de ocupare a populației. În județele cu PIB mai ridicat, și rata de ocupare este mai mare – mai multe locuri de muncă generează o economie locală activă.

De notat că creșterea PIB-ului județean este asociată și cu o creștere a speranței de viață urbană. De exemplu, o creștere cu 10.000 euro per capita ar putea duce la o creștere de aproximativ 0,37 ani în speranța de viață din mediul urban”, conform unui raport al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ce înseamnă PIB per capita?

PIB per capita înseamnă Produsul Intern Brut pe cap de locuitor.

Mai simplu spus: PIB-ul măsoară valoarea totală a tuturor bunurilor și serviciilor produse într-o țară (sau regiune) într-un an. Când spui „per capita”, împarți această valoare la numărul de locuitori.

De exemplu, dacă o țară are un PIB total de 200 miliarde de euro și 10 milioane de locuitori, PIB-ul per capita este de 20.000 de euro.

Acest indicator arată, în linii mari, cât de bogată este, în medie, o persoană din acea țară sau regiune, din perspectiva producției de bunuri și servicii. Evident, e doar o medie, nu înseamnă că fiecare persoană are efectiv acești bani în buzunar, dar arată nivelul de dezvoltare economică și productivitatea unei zone.

Harta țării, în funcție de PIB per capita (Sursa: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației)

București-Ilfov, locomotiva economiei românești

De departe, zona metropolitană București-Ilfov domină harta bogăției. PIB-ul per capita sare de 35.000 de euro, o valoare comparabilă cu multe orașe europene mari. Nu e de mirare, aici se concentrează administrația, sediile marilor companii, investițiile străine și o parte semnificativă din consum. Capitala trage după ea și Ilfovul, transformat într-o zonă industrială și rezidențială extinsă. E o dovadă clară că infrastructura modernă și accesul rapid la servicii aduc investitori și, implicit, bani și locuri de muncă.

Județele care urcă rapid: Cluj, Timiș, Brașov și hub-urile industriale

Vestul țării rămâne motorul industrial. Timiș și Cluj au atras investiții străine consistente, grație infrastructurii bune, proximității de granițele UE și unei forțe de muncă bine pregătite. Brașovul și Sibiu combină industria cu turismul, iar Constanța profită de portul strategic. Chiar și județe considerate cândva de mâna a doua, ca Gorj sau Prahova, au înregistrat salturi spectaculoase de PIB, semn că reindustrializarea și diversificarea economică încep să-și arate roadele. Potrivit raportului Ministerului Dezvoltării, rata de ocupare crește odată cu PIB-ul, iar acolo unde apar locuri de muncă, apar și comunități prospere.

Estul și sudul, la coada clasamentului

La polul opus, regiunile istorice din sud și est rămân prinse într-un cerc vicios: infrastructură slabă, investiții străine puține, locuri de muncă insuficiente. Botoșani, Vaslui, Teleorman sau Giurgiu încă se zbat cu un PIB per capita sub 7.000 de euro, de peste cinci ori mai mic decât în București. Tinerii pleacă, populația scade, iar fără proiecte mari de dezvoltare, decalajele riscă să devină cronice. Singura șansă reală? Conectivitatea: drumuri, căi ferate și oportunități care să atragă investitori și să țină oamenii acasă.

Viitorul pe hartă: ce urmează pentru România economică?

Harta bogăției și sărăciei din România rămâne fragmentată, dar nu bătută în cuie. Investițiile în infrastructură, fondurile europene și politicile de stimulare a zonelor defavorizate pot reduce decalajele. Dar pentru asta e nevoie de viziune și continuitate, nu doar de promisiuni. Până atunci, statisticile rămân clare: Vestul și centrul trag România înainte, iar București-Ilfov joacă în altă ligă economică. Restul țării așteaptă, încă, șansa reală la dezvoltare.