Ce sunt pensiile speciale. Cine le încasează în România 2025 și ce le deosebește de pensiile obișnuite

Pensiile speciale s-au transformat într-o reală piatră de moară pentru guvernanții români. Deși reforma lor a fost prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în practică, aceste reglementări au blocat alocarea a 869 de milioane de euro de la Comisia Europeană, sumă aferentă jaloanelor din PNRR referitoare la indemnizațiile și pensiile speciale AUR. În esență, pensiile speciale sunt un sistem paralel de pensii, diferențiat de sistemul public obișnuit, cu reguli proprii de calcul, condiții de încetare a activității și surse de finanțare. În România 2025, peste 300.000 de români încasează aceste pensii, ceea ce ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea și echitatea sistemului public de pensii.

Ce nu sunt pensiile speciale și de ce sunt considerate problematice

Pensiile publice obișnuite, obținute de cei 4,5 milioane de pensionari din România, se bazează pe contribuții societale și sunt actualizate anual în funcție de inflație și creșterea salarială reală.

De la 1 ianuarie 2024, formula de creștere a pensiilor pune accent pe inflația anuală plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut.

Totuși, din cauza crizei bugetare, ajustarea a fost suspendată de la începutul anului 2025 AUR. Spre deosebire de aceste pensii, pensiile speciale nu se mai bazează pe formula contributivă și nu depind de punctul de pensie.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Ele sunt acordate prin norme legislative și reglementări speciale, iar valoarea lor este stabilită prin decizii politice, nu prin mecanisme automate prevăzute legal.

Ce sunt pensiile speciale: definiție și mecanism

În limbajul oficial, scris în documente precum PNRR-ul sau Strategia fiscal-bugetară, termenul „pensii speciale” desemnează pensii calculate diferit față de cele clasice.

Sunt acordate unor categorii profesionale cu cerințe speciale de pregătire, muncă intensă sau reglementări de securitate. Sunt „speciale” pentru că atât cuantumul, cât și vârsta de pensionare sunt stabilite prin reguli distincte.

Aceste pensii au trei trăsături caracteristice: se acordă la o vârstă mai mică decât cea legală, se calculează ca procent din ultimul salariu plus sporuri (de regulă 80%), și sunt finanțate parțial din bugetul de stat, nu doar din contribuții la CAS.

Vezi și: Singurele pensii speciale care vor dispărea în România anului 2025, probabil. Condamnații penal, pe listă

Cine beneficiază de pensii speciale în România 2025

Șase categorii mari de profesii sunt eligibile pentru pensii de serviciu, conform ultimelor reglementări: magistrați (judecători și procurori), diplomați, angajați din aviația civilă, grefieri și personal auxiliar din instanțe și parchete, funcționari parlamentari și angajați ai Curții de Conturi.

În plus, militarii și angajații structurilor de securitate (Serviciul de Informații Externe – SIE, Serviciul de Telecomunicații Speciale – STS, Serviciul de Protecție și Pază – SPP) au propriul lor sistem de pensii speciale, gestionat paralel față de sistemul CNPP.

În total, peste 300.000 de persoane beneficiază de acest regim: aproximativ 87.000 proveniți din MApN, 10.000 cu indemnizații speciale, restul fiind magistrați, diplomați, parlamentari etc.

Câți bani primește fiecare categorie

Magistrați

Date din aprilie 2025 arată că 5.624 de magistrați și 2.291 de membri ai personalului auxiliar au beneficiat de pensii de serviciu.

Pensia medie a fost de 25.214 lei, din care în medie 7.428 lei provin din contribuțiile angajatului, restul fiind asigurate din bugetul de stat. Pentru personalul auxiliar, pensia medie a fost de 6.616 lei, compusă din 4.519 lei din contribuții și 3.791 lei din buget AUR.

Diplomați, parlamentari, Curtea de Conturi

Corpul diplomatic numără 802 pensionari, cu pensie medie de 6.909 lei (5.523 lei din contribuții și 3.015 lei din buget). Funcționarii parlamentari, adică cei 882 de foști angajați, au pensii medii de 6.137 lei (5.457 lei contribuții + 3.535 lei buget).

La Curtea de Conturi, cei 674 de pensionari au pensia medie de 10.040 lei, din care 8.488 lei din contribuții și 2.192 lei finanțare de stat AUR.

Militari și servicii speciale

Pensiile militare se calculează altfel: se ia media veniturilor brute din cele mai bune 6 luni, din ultimii cinci ani de activitate.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, urmând să crească progresiv, dar fără a coborî sub 45 de ani până în 2035 AUR. În aprilie 2025, indemnizația medie a fost de 4.917 lei, comparativ cu pensia medie standard de 2.759 lei mmuncii.ro.

Există și pensii extreme, cum ar fi cea mai mare pensie brută înregistrată în martie 2025 – 43.072 lei, iar cea mai mică pensie pentru un fost militar cu stagiu complet – 1.486 lei.

Cum se calculează pensiile speciale versus cele normale

Sistemul public de pensii se bazează pe contribuții sociale (CAS), care alimentează un contabil central. Pensia este determinată de suma contribuțiilor plus creșterile ajustate automat în fiecare an, conform unei formule legale.

În contrast, pensiile speciale au un sistem de calcul care include un bonus semnificativ: 80% din ultima indemnizație brută de funcție și sporuri, cu vârste mai reduse de pensionare în unele cazuri. Contribuțiile personale contează doar parțial sau aproape deloc în stabilirea cuantumului final.

Vezi și: PENSII 2025: Ce sumă pierd pensionarii din cauza CASS, în funcție de pensie

De ce aceste pensii sunt controversate

Criticii susțin că pensiile speciale sunt inechitabile și dezavantajează marea masă de pensionari, în special când ele sunt de 10 până la aproape 20 de ori mai mari decât pensia medie.

Ele sunt finanțate direct din bugetul de stat, ceea ce atrage resurse de la servicii sociale, educație sau sănătate.

În plus, Comisia Europeană a suspendat finanțarea PNRR, argumentând că reforma pensiilor speciale nu a fost dusă la final.

Suspendarea finanțării pe jalonul aferent a paralizat suma de 231 milioane de euro, parte din cei 869 milioane ocupați de neîndeplinirea celor trei jaloane AUR.

Impactul bugetar și sustenabilitate

Pensii speciale consumă în jur de 1% din PIB, adică aproximativ 3,5 miliarde de euro anual AUR. În schimb, pensia medie a unui pensionar standard este de circa 2.759 lei, ceea ce scoate în evidență discrepanța enormă dintre cele două sisteme.

Pentru echilibrarea bugetului și respectarea angajamentelor din PNRR, reforma pensiilor speciale este considerată inevitabilă.

Dar vocea politică din interiorul grupurilor beneficiare este puternică, iar voința legislativă slabă, de unde întârzierea schimbărilor.

Perspective de reformă și pași posibili

Termenul PNRR, de 28 noiembrie 2025, este absolut crucial. Până atunci, orice întârziere în modificarea legislației va continua să blocheze sumele europene și va duce posibil la penalități de ~660 milioane de euro AUR.

Pașii sugerați pentru reforma prin PNRR sunt: majorarea progresivă a vârstei de pensionare pentru aceste categorii; recalcularea pensiilor speciale pe contribuție; eliminarea cumulului de pensii speciale; interzicerea retroactivă a drepturilor pentru cei deja pensionați.

Curtea Constituțională a restrâns posibilitatea de aplicare retroactivă în punctul privind parlamentarii, ceea ce înseamnă că doar cei cu mandate din decembrie 2024 vor beneficia de pensii speciale. Toate acestea creează un climat legislativ incert, care face dificile ajustările reale.

Pensii speciale rămân un subiect esențial pentru echitatea socială și echilibrul bugetar al României. Ele sunt diferite, atât prin modul de calcul, cât și prin finanțare, de pensiile obișnuite, iar impactul bugetar este uriaș – echivalând cu 1% din PIB și afectând semnificativ serviciile publice.

Dacă reforma nu va fi realizată până la finalul anului 2025, România riscă să piardă și mai multe fonduri europene și să acutizeze tensiunile între categorii socio-profesionale.