Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. De ce să nu munceşti în această zi de mare sărbătoare
Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai cunoscuți și respectați sfinți din calendarul popular și religios românesc. În tradiția populară, Sfântul Ilie este considerat zeul furtunii și al fulgerului, cel care cutreieră cerul cu un car de foc, alungând duhurile rele.
Sfântul Ilie în credința populară. Obiceiuri și superstiții
Potrivit legendei, Sfântul Ilie a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înflăcărați. În credința populară, el este cel care produce tunetele și fulgerele, trăsnește demonii și pedepsește oamenii păcătoși. De aceea, ziua să este privită cu teamă și respect, iar muncile câmpului sunt oprite pentru a nu atrage mânia cerului.
În unele zone din țară, se spune că Sfântul Ilie „își arată puterea” prin furtuni și grindină, de aceea țăranii se roagă pentru protejarea recoltelor și a animalelor. Tot acum se face prima recoltare a mierii de albine, numită și „recoltarea stupilor”. Apicultorii duc la biserică miere și faguri pentru a fi sfințiți, apoi dau din ei și celor sărmani.
De Sfântul Ilie, în satele tradiționale, nu se lucrează. Se spune că cine muncește în această zi riscă să fie lovit de trăsnet sau să aibă parte de necazuri. Totodată, în unele regiuni, oamenii obișnuiesc să meargă pe dealuri sau în poieni pentru a culege plante de leac, deoarece se crede că acestea au puteri sporite în această zi.
Sfântul Ilie, protectorul aviatorilor
Fetele tinere își pun flori sub pernă, în credința că își vor visa ursitul. Tot în această zi, bătrânii satului obișnuiau să rostească rugăciuni și descântece pentru ploaie sau, dimpotrivă, pentru oprirea grindinii.
În tradiția modernă, Sfântul Ilie a devenit și ocrotitorul aviatorilor români. Ziua de 20 iulie este sărbătorită prin ceremonii militare și parade aeriene, în semn de respect față de zbor și curaj.