ANAF, explicaţie în cazul celor două apartamente din Capitală care găzduiesc mii de firme cu datorii imense la stat. Cum a fost posibil aşa ceva?

O recentă descoperire a Curții de Conturi a generat controverse și întrebări în spațiul public. Două apartamente din București adăpostesc, în mod legal, aproape 3.000 de firme cu datorii uriașe la bugetul de stat. Deși pare un scenariu desprins dintr-un film, situația este reală, iar reacția ANAF nu a întârziat să apară. Instituția respinge acuzațiile și explică, punct cu punct, cum a fost posibil acest fenomen, indicând schimbările legislative din urmă cu cinci ani drept sursa principală a problemei.

ANAF arată cu degetul spre modificările legislative din 2020

Conform Agenției Naționale de Administrare Fiscală, situația firmelor înregistrate la aceeași adresă nu este rezultatul unei neglijențe instituționale, ci consecința directă a unei modificări legislative adoptate în anul 2020. Legea nr. 102/2020 a eliminat o prevedere esențială din Legea nr. 31/1990, care limita numărul firmelor ce puteau avea sediul într-un imobil, în funcție de spațiul util disponibil.

Articolul abrogat, introdus anterior prin OUG nr. 54/2010, fusese conceput tocmai pentru a preveni înființarea „societăților fantomă” – acele firme înregistrate fictiv, cu scopul de a eluda obligațiile fiscale.

ANAF precizează că a fost împotriva acestei modificări și că și-a exprimat poziția negativă în avizul Guvernului privind legea, dar propunerea a fost adoptată în ciuda acestor avertismente.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Legea, inițiată de 34 de parlamentari din mai multe partide

Documentele legislative consultate arată că inițiativa legislativă a fost susținută de 34 de parlamentari, inclusiv de deputatul USR Claudiu Năsui, alături de reprezentanți din USR, PSD, ALDE și PNL. În ciuda obiecțiilor Guvernului, modificarea a fost votată, permițând, în prezent, înregistrarea unui număr nelimitat de firme la aceeași adresă, fără verificarea spațiului fizic disponibil.

Această realitate este recunoscută și de Curtea de Conturi, care a subliniat în raportul său că actuala legislație este permisivă și permite înregistrarea sediilor sociale chiar și pe baza unor simple contracte de asistență juridică.

Ce spune ANAF despre lipsa controalelor și acuzațiile Curții de Conturi

ANAF nu a oferit un răspuns clar la întrebările legate de controalele efectuate din 2023 până în prezent în cazul apartamentelor din Sectorul 2 al Capitalei, unde apar înregistrate aproape 3.000 de firme. De asemenea, instituția nu a prezentat detalii despre acțiunile întreprinse în cazul celor peste 47.500 de firme cu datorii însumate de aproximativ 30 de miliarde de lei, care sunt înregistrate la adrese comune, potrivit Hotnews.

În schimb, autoritatea fiscală a explicat că, începând din 2024, are loc un amplu proces de digitalizare menit să eficientizeze activitățile de risc și control fiscal. Sistemele precum SAF-T, desk-audit, interconectarea caselor de marcat, factura electronică, RO-e Transport și interoperabilitatea instituțională sunt menite să contribuie la o depistare timpurie a evaziunii fiscale.

Firmele cu datorii mari nu sunt neapărat evazioniste, afirmă ANAF

ANAF a ținut să facă o distincție importantă: faptul că o firmă are datorii la bugetul de stat nu înseamnă automat că se face vinovată de evaziune fiscală. Potrivit instituției, multe dintre aceste cazuri implică doar neplata obligațiilor declarative și nu ascund venituri sau cheltuieli fictive.

De asemenea, ANAF subliniază că un contribuabil nu poate fi considerat de rea credință doar pentru că împarte aceeași adresă cu alte firme. Potrivit instituției, organele de control selectează contribuabilii pe baza unui nivel de risc evaluat, iar în cazul în care există suspiciuni de ilegalitate, se pot dispune măsuri de control fiscal sau sesizarea organelor judiciare.

ANAF promite măsuri, dar responsabilitatea este plasată în trecut

Deși recunoaște că există un risc real de utilizare abuzivă a acestor reglementări pentru crearea de firme fantomă, ANAF consideră că responsabilitatea principală revine modificărilor legislative din 2020. În lipsa unor restricții clare privind înregistrarea sediilor sociale, instituția spune că acționează în limitele legale actuale și promite că procesul de digitalizare va îmbunătăți depistarea comportamentelor fiscale riscante.