Câţi kilometri de plajă avea România, după Marea Unire? Dan Negru, despre cum se promova litoralul românesc înainte: „Şi-au pus notorietatea și averea la bătaie. Mai avem 245”

Prezentatorul TV Dan Negru a readus în atenția publicului un detaliu mai puțin cunoscut din istoria României: lungimea litoralului românesc imediat după Marea Unire și felul în care marile personalități ale vremii s-au implicat activ în promovarea acestuia.

Cum s-a transformat litoralul românesc în ultimul secol

Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Dan Negru a rememorat date oficiale și amintiri personale legate de Marea Neagră, un loc de suflet pentru mulți români, inclusiv pentru el.

„412 km avea litoralul românesc imediat după Marea Unire, în vremea României Mari. De la Bugazu (astăzi în Ucraina) până la Ecrina (astăzi în Bulgaria)”, a scris Dan Negru, marcând faptul că, în prezent, din această întindere mai sunt doar 245 km în granițele țării.

Vedeta TV a punctat și rolul esențial jucat de elitele culturale și politice în dezvoltarea litoralului românesc în perioada interbelică.

„Ca să dezvolte litoralul și să arate și celorlalți că locul e valoros și că are viitor, mari personalități românești au cumpărat teren și au construit case pe litoral. Kogălniceanu, Cezar Petrescu, Constantin Tănase, Ionel Teodoreanu și alte nume grele și-au pus notorietatea și averea la bătaie ca să promoveze litoralul românesc”, a scris Negru.

Mesajul său este atât o lecție de istorie, cât și un apel la conștientizarea valorii pe care litoralul românesc o are, dincolo de turismul de masă sau problemele actuale de mediu și infrastructură. Pentru mulți dintre noi, Marea Neagră nu este doar o destinație de vacanță, ci un loc plin de emoții și amintiri.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Am văzut multe mări și oceane ale lumii, dar cele mai frumoase amintiri le am tot de aici, de la Marea Neagră”, a adăugat Dan Negru.

FOTO: Facebook/Dan Negru

Evoluția litoralului românesc și începuturile turismului

Turismul la Marea Neagră a început să prindă contur abia la finalul secolului al XIX-lea, dar s-a dezvoltat cu adevărat în perioada interbelică. Prima stațiune balneară recunoscută oficial a fost Techirghiol, datorită nămolului terapeutic cu proprietăți unice. Ulterior, a urmat dezvoltarea stațiunii Mamaia, fondată în 1906, care avea să devină simbolul litoralului românesc și atracția principală pentru elitele din perioada interbelică.

În anii ’30, pe lângă Mamaia și Techirghiol, începeau să apară vile elegante, hoteluri cochete și cazinouri. Atmosfera boemă, influențată de arhitectura occidentală și de viața mondenă a epocii, a transformat litoralul într-un spațiu exclusivist, frecventat de scriitori, politicieni, actori și membri ai aristocrației.

După cel de-al Doilea Război Mondial, regimul comunist a naționalizat infrastructura turistică și a dezvoltat sistematic litoralul pentru turismul de masă. Au fost construite stațiuni noi precum Neptun, Olimp, Jupiter, Venus și Saturn, fiecare având un caracter distinct, dar toate parte din planul de a face din litoralul românesc o destinație de vacanță accesibilă pentru toți cetățenii din țările blocului estic.

Astăzi, cu 245 km de coastă rămași, litoralul României rămâne un simbol al verii, al nostalgiei și al regenerării turistice. Însă povestea sa, marcată de entuziasmul unor oameni care au crezut în potențialul Mării Negre, merită spusă mai des – nu doar pentru a ne aminti de trecut, ci pentru a înțelege ce putem construi în viitor.