A fost descoperită cea mai veche așezare lacustră din Europa. Ce spun cercetătorii, ce înseamnă asta pentru istoria bătrânului continent

Arheologii care lucrează pe malurile lacului Ohrid, în Albania, au confirmat descoperirea celei mai vechi așezări umane construite pe un lac european.

Comunitatea datează de până la 8.000 de ani, depășind cu cel puțin 500 de ani cele mai vechi situri lacustre cunoscute până acum.

Descoperirea oferă indicii valoroase despre modul în care locuitorii preistorici au contribuit la răspândirea agriculturii și creșterii animalelor în Europa, scrie Reuters.

Cercetări subacvatice și descoperiri spectaculoase în Albania

Echipa de arheologi din Elveția și Albania petrece zilnic ore întregi la aproximativ trei metri adâncime, în apropierea satului Lin.

Aici, scafandrii au recuperat stâlpi de lemn care susțineau locuințele de odinioară, dar și oase de animale domestice și sălbatice, obiecte din cupru și ceramică bogat decorată.

Conservarea remarcabilă a materialelor organice, protejate de apă, permite analiza detaliată a dietei și activităților economice ale locuitorilor.

Albert Hafner, profesor la Universitatea din Berna, a explicat că, deși au mai fost descoperite așezări similare în Alpi și în zonele mediteraneene, satul lacustru de la Lin este cu cel puțin jumătate de mileniu mai vechi.

Cercetările arată că aceste comunități combinau vânătoarea, pescuitul și culesul cu agricultura și creșterea animalelor, obținând astfel o sursă stabilă de hrană.

Lacul Ohrid, împărțit între Albania și Macedonia de Nord, este considerat cel mai vechi lac din Europa, cu o vechime de peste un milion de ani. Mediul său unic a contribuit la păstrarea perfectă a vestigiilor, oferind o imagine clară asupra vieții din neolitic.

Un sit uriaș, cercetat doar parțial

Datarea vârstei așezării s-a realizat prin analize radiocarbon și dendrocronologie, adică studiul inelelor de creștere din lemn.

Până în prezent au fost colectate peste 1.000 de mostre, iar cercetătorii estimează că situl ar fi acoperit aproximativ șase hectare și ar fi găzduit câteva sute de locuitori.

Cu toate acestea, doar 1% din zonă a fost excavat în cei șase ani de cercetări. Arheologul albanez Adrian Anastasi spune că va fi nevoie de decenii pentru a explora complet așezarea.

„Prin felul în care au trăit, vânat, pescuit și construit casele, putem spune că erau extrem de ingenioși pentru vremea lor”, a explicat acesta.

Hafner este de părere 21că această comunitate a avut un rol esențial în răspândirea agriculturii și creșterii animalelor către restul Europei, marcând un moment crucial în tranziția de la societățile de vânători-culegători la cele agricole.