Ce avere mai are Elena Udrea și ce bunuri i-au fost puse sub sechestru. Dosarul „Gala Bute”, explicat pe înțelesul tuturor

Avocatul Elenei Udrea a explicat ce valoare au bunurile fostului ministru asupra cărora s-a pus sechestru. Prejudiciul din Dosarul „Gala Bute” se ridică la aproximativ trei milioane de euro.

Elena Udrea, eliberată

Elena Udrea, fost ministru al Turismului, va fi eliberată din Penitenciarul Târgșor, după ce Tribunalul Prahova a respins, joi, contestația formulată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva deciziei de liberare condiționată. Hotărârea este definitivă.

Udrea executa o pedeapsă de șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”, în care prejudiciul estimat este de aproape 9 milioane de lei.

Decizia privind eliberarea condiționată a fost luată inițial de Judecătoria Ploiești pe 1 iulie, perioadă în care Udrea se afla internată în spital, după ce suferise o intervenție chirurgicală.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

DNA s-a opus eliberării, invocând atât gravitatea infracțiunilor comise, cât și faptul că, anterior, Elena Udrea ar fi încercat să evite aplicarea legii, inclusiv prin plecarea din țară în timpul anchetelor.

Dosarul de contestație a fost înregistrat pe 8 iulie, iar instanța stabilise termenul de judecată pentru 17 iulie. După analizarea cauzei, judecătorii prahoveni au decis menținerea liberării condiționate.

Prejudiciul atribuit Elenei Udrea în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești se ridică la suma de 3 milioane de euro, potrivit motivării instanței. Documentul mai precizează că o parte din prejudiciu a fost deja achitată, iar pentru restul sumei au fost dispuse măsuri asigurătorii, inclusiv instituirea de sechestre. Recuperarea integrală urmează să fie realizată prin valorificarea acestor bunuri puse sub sechestru.

„În acest context, instanţa subliniază că achitarea prejudiciului nu reprezintă o condiţie imperativă pentru acordarea liberării condiţionate, conform legislaţiei incidente”, se mai precizează în motivare.

Ce spune avocatul fostului ministru despre bunurile puse sub sechestru

În ceea ce privește prejudiciul din dosar, avocatul a explicat că s-au recuperat deja peste 5,5 milioane de lei, în principal prin valorificarea unor bunuri puse sub sechestru.

„Mai sunt de recuperat mai puțin de 4 milioane de lei, iar bunurile Elenei Udrea sunt în continuare sechestrate, valoarea acestora depășește 13 milioane. Acum, modul în care ANAF va proceda mai departe ține exclusiv de instituțiile statului, nu de doamna Udrea”, a subliniat Rădulescu.

Acesta a mai adăugat că bunurile sunt sechestrate încă din 2015, iar întreaga sumă este, în opinia sa, acoperită.

„Doamna Udrea, prin acest așa-numit prejudiciu plătește de fapt Gala Bute, eveniment de talie internațională pe care l-am urmărit cu toții și care a fost benefic pentru imaginea României și a sportului românesc. Nu și-a însușit ea niciun ban, a fost obligată să plătească întregul cost. Acel eveniment a fost transmis la sute de TV din toată lumea”, a mai afirmat avocatul.

Elena Udrea a început executarea pedepsei de 6 ani de închisoare primite în Dosarul Gala Bute la 16 iunie 2022 şi aceasta ar urma să se încheie, la termen în data de 28 august 2027.

Judecătoria Ploieşti, care a admis liberarea condiţionată a fostului ministru al Turismului Elena Udrea, a luat în calcul elemente precum executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu şi stăruinţa în muncă.”Petenta a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare”, a conchis instanţa.

„Instanţa reţine că pedeapsa persoanei condamnate este de 2192 de zile, iar, pentru a deveni propozabilă în vederea liberării condiţionate, era necesar ca aceasta să fi executat cel puţin 2/3 din durata închisorii, respectiv 1461 de zile. Întrucât persoana condamnată are un total de 1478 zile câştigate şi executate (dintre care 81 zile ca urmare a activităţilor lucrative, de instruire şcolară şi formare profesională prestate, a lucrărilor ştiinţifice elaborate ori a invenţiilor brevetate, 280 zile ca urmare a măsurilor preventive şi 12 zile ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive şi pedepsei în condiţii necorespunzătoare), instanţa ia act că este îndeplinită condiţia privind executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu de legiuitor, luându-se în considerare şi perioada scursă de la înregistrarea cererii de liberare condiţionată până la soluţionarea acesteia”, se arată în încheierea de şedinţă a Judecătoriei Ploieşti.

Judecătorul a luat în calcul şi „stăruinţa în muncă” a fostului ministru.

„Cu privire la îndeplinirea condiţiei referitoare la stăruinţa în muncă, instanţa retine că şi această condiţie este întrunită în ceea ce o priveşte pe persoana condamnată. Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că persoana condamnată a fost selecţionată şi repartizată la activităţi lucrative desfăşurate în interiorul locului de deţinere, acumulând un număr de 81 de zile considerate executate ca urmare a muncii prestate. Totodată, instanţa reţine că persoana condamnată a formulat, în mod constant, cereri adresate Penitenciarului de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, prin care a solicitat audierea în comisia de muncă”, se mai arată în documentul citat.

Judecătorul a analizat şi „condiţia disciplinei şi a dovezilor temeinice de îndreptare”, arătând că în caracterizarea întocmită de administraţia penitenciarului se arată că Udrea „a avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei” şi a manifestat „o atitudine de respect faţă de normele instituţionale, adaptându-se corespunzător mediului carceral”. De asemenea ea s-a „implicat activ” în programele de educaţie şi asistenţă psiho-socială.

„Instanţa constată că petenta a menţinut în mod constant legătura cu mediul de suport familial, beneficiind de sprijin material şi afectiv din partea membrilor familiei şi apropiaţilor, aspect ce constituie un element favorabil pentru reintegrarea sa în comunitate după executarea pedepsei”, mai reţine instanţa.

Completul de judecată a luat de asemenea în calcul faptul că Elena Udrea are o fiică minoră şi a apreciat că fostul ministru „dispune de posibilitatea reală de a desfăşura activităţi lucrative în mod legal după punerea în libertate, aspect deosebit de important în prevenirea recidivei”.

Judecătorul mai constată că faptele pentru care a fost condamnată Udrea au fost comise „în urmă cu un interval considerabil de timp” între 2010 şi 2012, în contextul unor funcţii pe care aceasta nu le mai deţine şi „pe care nu le va mai putea ocupa ca urmare a interdicţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare”.

„Instanţa reţine că aspectele privind eventuala sustragere de la executarea pedepsei (…) nu sunt relevante în analiza condiţiilor prevăzute de art. 59 din Codul Penal din 1969”, se mai arată în document.