16 iul. 2025 | 10:58

Ce înseamnă sporul de solicitare neuropsihică şi de ce îl primesc magistraţii din România? „Este prevăzut de lege”

Social
Share
Ce înseamnă sporul de solicitare neuropsihică şi de ce îl primesc magistraţii din România?
Ministrul Justiției explică sporul de solicitare neuropsihică primit de magistrați

Într-un context în care salarizarea din sistemul public continuă să fie subiect de dezbateri intense, un anumit beneficiu acordat magistraților atrage din nou atenția opiniei publice. Sporul de solicitare neuropsihică, acordat judecătorilor și procurorilor din România, este justificat prin volumul de muncă ridicat și prin complexitatea activității acestora. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a oferit marți, într-o intervenție în direct la Antena 3 CNN, clarificări importante privind acest beneficiu.

De ce primesc magistrații acest spor și ce argumentează Radu Marinescu

Sporul de solicitare neuropsihică este, potrivit ministrului, reglementat în mod clar de lege.

„În momentul de față el este prevăzut de lege. Nu putem condamna pe nimeni”, a declarat Radu Marinescu.

El a subliniat că un astfel de spor nu este specific doar sistemului juridic, ci se regăsește și în alte domenii esențiale pentru societate, precum sănătatea sau medicina.

„Solicitare neuropsihică există în magistratură cum există și în sănătate și în medicină”, a spus oficialul.

Referindu-se la natura activității din sistemul juridic, ministrul a amintit o declarație a președintelui României:

„Domnul Președinte a zis ieri că știe că judecătorii lucrează și sâmbăta și duminica. Parcă a spus această chestiune, dacă nu greșesc.”

În acest context, Marinescu a completat:

„Iată că există și o solicitare neuropsihică dacă se face un efort, dacă există un grad de încărcare pe judecător sau de procuror.”

Reforma sistemului judiciar: digitalizare, eficiență și salarizare corectă

Ministrul Justiției a abordat și tema reformei în sistemul judiciar, precizând că instituția pe care o conduce a început deja pașii necesari pentru a reduce presiunea asupra magistraților.

„Noi am dat drumul la reformă, în sensul că Ministerul Justiției se preocupă să adopte acele norme, acea legislație care să reducă numărul de dosare, care să eficientizeze procedurile, care să digitalizeze”, a explicat Marinescu.

Scopul acestor reforme este de a diminua gradul de încărcare neuropsihică și de a crea un cadru mai eficient pentru actul de justiție. Potrivit ministrului, aceste măsuri ar putea contribui inclusiv la o restructurare a sistemului de sporuri:

„Care este soluția din punctul nostru de vedere? Trebuie discutat și cu Executivul, cu Legislativul, o lege de salarizare care să stabilească o bază, să includă multe din aceste sporuri, să terminăm cu sporuri peste sporuri și, în felul ăsta, să avem o salarizare care să fie doar atâta corespunzătoare muncii importante, de altfel, depuse de un magistrat în societate.”

Legalitate versus moralitate: un subiect delicat în contextul actual

Un alt punct esențial din declarațiile ministrului a fost legat de raportul dintre lege și moralitate. Radu Marinescu a avertizat asupra riscului de a contesta legalitatea unui beneficiu doar pe criterii morale.

„Eu nu pot, ca jurist, să nu pun semnul egalității între ce este ilegal și ce este moral, pentru că dacă cumva spunem că legea este imorală, atunci avem o mare problemă”, a spus el.

În opinia sa, orice nemulțumire legată de actuala legislație trebuie tratată prin dialog și schimbare transparentă a legilor, nu prin acuzarea beneficiarilor.

„Legea am dat-o noi toți prin Parlament, care este expresia reprezentativității. Noi am adoptat legea, vrem să o schimbăm, haideți să o schimbăm, hai să privim pentru viitor”, a încheiat Marinescu.

În 2025, sporul de solicitare neuropsihică rămâne parte din sistemul de remunerare al magistraților, fiind susținut legal și justificat prin complexitatea activității desfășurate. În același timp, Ministerul Justiției lucrează la reforme care vizează atât reducerea sarcinii de muncă, cât și simplificarea structurii salariale. Într-un sistem în transformare, dezbaterile despre moralitate și legalitate continuă, dar soluțiile vin, potrivit autorităților, prin dialog și reglementări clare.