14 iul. 2025 | 14:38

De ce au început să dispară locurile de muncă acolo unde erau garantate. Expert în recrutare: „Începem să vedem concedieri şi în industriile care înainte angajau pe bandă rulantă”

ECONOMIE
Share
De ce au început să dispară locurile de muncă acolo unde erau garantate. Expert în recrutare:
Ce industrii fac concedieri în România

Piața muncii din România pare să intre în declin. Experții în recrutare avertizează asupra unui fenomen care prinde tot mai mult contur. Vorbim despre blocarea angajărilor și chiar concedieri, în anumite industrii ce, până de curând, angajau masiv și nu găseau niciodată suficient personal pentru a acoperi cererea de forță de muncă.

Oana Botolan Datki, managing partner, în cadrul firmei de recrutare Cteam Human Capital România, este unul dintre experții care au pus sub lupă evoluția pieței muncii din ultima perioadă și care nu ne aduce vești prea îmbucurătoare.

Asistăm la un declin al pieței muncii, avertizează specialistul, marcat de concedieri exact în acele industrii care erau recunoscute ani la rând pentru creșterea lor susținută.

Experții în recrutare observă reduceri de personal în industrii care altădată creșteau constant

„Vedem reduceri de personal în industrii unde ne obişnuiserăm deja cu o creştere constantă, agresivă, rapidă a numărului de angajaţi, acum vedem stagnare sau chiar reduceri de personal. Au dispărut proiecte, a scăzut businessul, există foarte multă impredictibilitate în ceea ce priveşte costurile în România, astfel încât automat nu, nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt.“ a declarat Oana Botolan Datki, managing partner, Cteam Human Capital România la ZF Live, conform ZF.ro.

„Vedem şi faptul că din dacă ne uităm în datele de la de la Institutul Naţional de Statistică, vedem că a scăzut considerabil numărul de oameni încadraţi care au contracte de muncă active la nivelul întregii ţări. Deci nu este doar în mediul privat. Este o perioadă dificilă” a mai adăugat expertul.

De ce piața muncii pare că intră într-un blocaj?

Această tendință de blocare a angajărilor și chiar de disponibilizări în industriile considerate „motorul angajărilor” din ultimii ani nu este deloc întâmplătoare. După o perioadă de expansiune forțată, alimentată de investiții, consum și o nevoie crescută de forță de muncă, multe companii se văd acum puse în fața unor realități mai dure: costuri de operare mai mari, presiunea fiscală în creștere, cerere mai mică pe anumite piețe și lipsa unei predictibilități care să le permită planuri de angajare pe termen lung.

Practic, mulți angajatori care înainte își făceau planuri de extindere sunt astăzi forțați să regândească structura costurilor, iar personalul rămâne una dintre primele variabile ajustabile. În plus, contextul global și european (cu inflație ridicată, dobânzi mari și incertitudini politice), face ca investițiile și consumul să fie mai temperate, ceea ce duce, firesc, la un impact direct asupra volumului de muncă disponibil.

Un alt factor care contribuie la această schimbare este accelerarea digitalizării și automatizării în multe domenii. Companiile caută soluții mai eficiente, iar uneori eficiența înseamnă reducerea numărului de oameni și înlocuirea anumitor activități cu procese automatizate. Această tranziție tehnologică, deși benefică pe termen lung, adâncește pe termen scurt riscul ca anumite categorii de angajați să rămână fără locuri de muncă sau să fie nevoiți să se recalifice.

În același timp, tot mai mulți angajatori preferă să „pună pe pauză” angajările noi și să încerce să optimizeze la maximum echipele existente. Firmele care altădată se plângeau că nu găsesc suficienți oameni sunt acum prudente și, în multe cazuri, aleg să facă mai mult cu mai puțin. Aceasta nu este neapărat o veste proastă pe termen lung, dacă va încuraja investițiile în pregătirea și specializarea angajaților existenți.

Pe termen scurt însă, efectul psihologic este puternic: angajații simt o nesiguranță crescută, iar candidații devin mai rezervați în a-și schimba locul de muncă. De aici derivă o altă problemă, respectiv mobilitatea redusă pe piața muncii, care poate afecta chiar și sectoarele ce încă ar avea nevoie de personal calificat.

Astfel, ceea ce vedem acum este începutul unei reașezări profunde a pieței muncii. Industriile care au crescut rapid sunt forțate să-și ajusteze viteza, iar angajații trebuie să fie mai atenți ca oricând la ce domenii oferă stabilitate și ce abilități vor fi cu adevărat valoroase în următorii ani. Flexibilitatea, adaptabilitatea și dorința de a învăța lucruri noi devin arme esențiale într-o piață a muncii unde garanțiile de altădată dispar încet, dar sigur.