Supercelula a ajuns marți peste Ungaria. Fenomenul meteo, surprins în imagini spectaculoase
Un fenomen meteo rar și extrem de spectaculos a fost surprins marți după-amiază deasupra Ungariei, atrăgând atenția atât a localnicilor, cât și a pasionaților de meteorologie din întreaga Europă. O furtună de tip supercelulă a traversat estul țării și a fost fotografiată în orașul Debrecen, oferind imagini impresionante cu formațiuni noroase întunecate și amenințătoare, însoțite de fulgere intense și vânt puternic.
Supercelula, fotografiată în Ungaria
Fotografiile care au surprins supercelula din Ungaria s-au răspândit rapid pe rețelele sociale, cu nori care păreau că se rostogolesc pe cer ca o avalanșă apocaliptică. Aceste imagini spectaculoase au fost realizate în jurul orei 18:00, când cerul de deasupra Debrecenului s-a întunecat brusc, iar vântul a început să sufle cu intensitate. Deși nu au fost raportate pagube semnificative în oraș, fenomenul a produs disconfort și teamă printre localnici.
Supercelulele sunt considerate cele mai rare și mai periculoase tipuri de furtuni. Ele se formează în condiții atmosferice specifice, în care aerul cald și umed de la sol se ridică rapid și întâlnește mase de aer rece în altitudine. Această combinație creează un curent ascendent foarte puternic, care începe să se rotească — fenomen cunoscut sub numele de mezociclon.
„Supercelula este, practic, mama tuturor furtunilor”, explică specialiștii. Spre deosebire de furtunile obișnuite, cele supercelulare au un comportament rotativ și o structură complexă. Din cauza acestui comportament, ele pot genera o gamă variată de fenomene severe: ploi torențiale, descărcări electrice persistente, rafale de vânt violente și căderi masive de grindină. În unele cazuri, aceste furtuni pot duce chiar la formarea tornadelor, mai ales în zonele joase și instabile din punct de vedere atmosferic.
Zonele în care au loc frecvent astfel de furtuni
Potrivit meteorologului Bogdan Antonescu, zonele din sudul și estul Europei, cum ar fi Grecia sau Italia, sunt tot mai frecvent afectate de astfel de manifestări severe. „Grecia și zona Italiei sunt regiuni în care se întâlnesc rapid condițiile pentru formarea supercelulelor: temperaturi ridicate, umiditate crescută dinspre Marea Mediterană și intruziunea unor fronturi reci. Aceste ingrediente au fost prezente, ducând la formarea unor furtuni cu grindină uriașă și vânturi care pot provoca pagube serioase.”
Întrebat dacă aceste evenimente sunt tot mai dese, Antonescu a explicat că, deși astfel de furtuni au mai fost în trecut, frecvența cu care apar în ultimul timp este neobișnuit de mare. Totuși, el atrage atenția că nu trebuie asociate automat cu schimbările climatice: „Este adevărat că anul acesta am avut condiții care au persistat o perioadă lungă, favorabile acestor fenomene, dar nu putem spune clar că e o consecință directă a schimbărilor climatice.”
Furtuna din Ungaria vine la doar câteva zile după o altă supercelulă care a afectat nordul Greciei. Odată cu încălzirea sezonului cald, astfel de episoade pot deveni mai frecvente.