Top 3 ţări în care se trăieşte cel mai bine. România ocupă locul 44, după Bulgaria

Într-un context global marcat de stagnare și regres, România reușește să-și mențină poziția în rândul țărilor cu venituri mari și chiar să avanseze ușor în clasamentele care măsoară progresul social. Cu toate acestea, decalajele față de alte state europene persistă, în special în domenii esențiale precum sănătatea, educația de bază și salubritatea.

România își păstrează locul în topul țărilor cu venituri mari, dar are restanțe în sănătate și educație

Potrivit celei mai recente ediții a Indicelui de Progres Social, realizat de organizația non-profit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, România a înregistrat în 2024 un scor de 74,61. Aceasta o menține în categoria a doua a clasamentului global, pe locul 45 mondial, sub toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, dar peste țări ca Serbia, Emiratele Arabe Unite și Qatar.

Deși scorul general a crescut ușor, România nu a avut o evoluție uniformă la toate capitolele analizate. Țara a urcat un loc la categoria oportunități, ocupând acum poziția 45 la nivel mondial, însă a înregistrat scăderi importante la nevoile de bază (de pe locul 46 pe 49) și bunăstare (de pe locul 49 pe 61).

Cele mai bune performanțe au fost obținute la libertatea personală (locul 37 mondial), nutriție și îngrijiri medicale (41), acces la informații și comunicații (42) și locuințe (43). În schimb, cele mai slabe rezultate s-au înregistrat la sănătate (83), educație de bază (80) și apă și salubritate (72), domenii în care România rămâne mult în urmă față de alte state din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria, Croația sau țările baltice.

Horoscop 8 decembrie 2025. Ziua marilor schimbări pentru trei zodii

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Pandemia a marcat o ruptură în evoluția progresului social global

Indicele de Progres Social este publicat anual din 2011 și măsoară capacitatea unui stat de a răspunde nevoilor cetățenilor, de a le oferi condiții de trai decente și de a susține dezvoltarea individuală. După un deceniu de avans constant, raportul din 2024 confirmă stagnarea începută în 2023.

Scorul global a crescut nesemnificativ, de la 64 în 2023 la 64,02 în 2024, semnalând o frână în progresul uman la scară planetară. Conform raportului, pandemia, crizele politice și geopolitice, inflația, criza energetică și schimbările climatice au destabilizat puternic indicatorii sociali, la fel cum au afectat și economia globală.

Discrepanțe între creșterea economică și progresul social

Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte România și Moldova, subliniază faptul că „Indicele de Progres Social rămâne un cadru de referință pentru înțelegerea efectelor diverselor categorii de factori de instabilitate care au marcat lumea în ultimii ani”.

El remarcă și lipsa unei corelații clare între evoluția PIB-ului și îmbunătățirea calității vieții:

„Comparând evoluția PIB cu cea a Indicelui de Progres Social, observăm că statele lumii au niveluri diverse de succes în convertirea creșterii economice în efecte sociale durabile”.

Țările nordice domină topul global, SUA în declin

La vârful clasamentului global din 2024 se află Norvegia, cu un scor de 91,95, urmată de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția. Toate aceste țări au înregistrat scoruri de peste 90. Europa domină categoria de vârf, având 15 dintre primele 20 de state.

Pe de altă parte, Statele Unite continuă să piardă teren. Cu un scor de 81,65, SUA ocupă locul 31 mondial, în scădere constantă din 2011 până în prezent. Alte mari economii precum Germania, Japonia sau Canada se mențin în prima categorie, în timp ce Franța și Italia stagnează în categoria a doua.

Dintre economiile emergente cu populații mari, doar Brazilia a reușit să avanseze semnificativ în clasament începând cu 2023, ocupând în prezent locul 55.

România se menține în grupul țărilor cu venituri mari

În paralel, România rămâne clasificată ca o țară cu venituri mari, potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale. Cu un venit brut național (VNB) pe cap de locuitor de 17.600 de dolari în 2024, în creștere de la 16.690 dolari în 2023, România depășește semnificativ pragul minim de 13.935 dolari necesar pentru a face parte din această categorie.

După ce a fost retrogradată în 2020 din cauza pandemiei, România a revenit în acest grup în 2021 și s-a menținut până în prezent, alături de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Bulgaria, care a intrat în grup în 2024.