Descoperirea care ar putea da peste cap tot ceea ce se știa despre această piramidă din Indonezia. Gunung Padang ar avea, de fapt, 25.000 de ani

Un studiu publicat în 2023 în revista Archaeological Prospection susține că situl arheologic Gunung Padang, situat în vestul insulei Java, ar putea data de acum peste 25.000 de ani, cu mult înaintea apariției agriculturii.

Autorii, coordonați de geologul Danny Hilman Natawidjaja, afirmă că sub terasele de piatră vizibile astăzi s-ar ascunde mai multe straturi de construcții umane, cel mai adânc fiind un miez de lavă întărită, presupus „sculptat meticulos”.

Descoperirea ar fi una epocală, dacă s-ar confirma

Dacă ar fi confirmată, această datare ar plasa Gunung Padang cu peste 14.000 de ani înainte de Göbekli Tepe din Turcia, considerat până acum cel mai vechi ansamblu megalitic cunoscut. De asemenea, ar depăși cu mult vechimea piramidelor din Egipt sau a monumentului de la Stonehenge, scrie The Guardian.

Însă concluziile studiului au stârnit critici dure din partea comunității științifice internaționale. Arheologul Flint Dibble, de la Universitatea Cardiff, a declarat că „datele prezentate nu susțin în niciun fel concluzia finală a autorilor”.

El s-a arătat surprins că articolul a trecut de procesul editorial și a fost publicat. La rândul său, Bill Farley, arheolog la Southern Connecticut State University, consideră că „lucrarea nu ar fi trebuit să fie publicată” și că este „foarte posibil să fie retrasă”.

Editorii revistei Archaeological Prospection, publicată de Wiley, au anunțat că au deschis o investigație ca urmare a criticilor primite din partea unor terți.

Controversa a fost amplificată și de implicarea scriitorului britanic Graham Hancock, cunoscut pentru ipotezele sale despre civilizații avansate pierdute în trecutul îndepărtat.

Ideea s-a materializat și într-o serie Netflix

Hancock a corectat forma finală a articolului și a promovat ideea că Gunung Padang ar fi fost construită de o cultură antică avansată, dispărută în urma unui cataclism cosmic, o teorie prezentată și în seria sa de pe Netflix, Ancient Apocalypse. Majoritatea oamenilor de știință resping însă aceste idei drept pseudoistorie.

Criticii studiului atrag atenția că autorii nu au oferit nicio dovadă arheologică clară, precum artefacte, oase umane sau urme de locuire, care să susțină caracterul artificial al straturilor datate între 27.000 și 16.000 de ani.

„Faptul că au găsit carbon vechi într-un strat nu înseamnă automat că structura de la suprafață are aceeași vârstă”, a spus Dibble.

Natawidjaja susține însă că rezultatele lor sunt solide și se bazează pe metode riguroase de analiză geofizică, carotaj și cartare.

Totuși, până la publicarea unor dovezi clare de activitate umană în acele straturi adânci, majoritatea arheologilor consideră că datarea extrem de îndepărtată este nefondată.