Proiect de lege – lista măsurilor fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului, care vizează direct persoanele fizice. Ce se scumpește, care sunt taxele și impozitele majorate

A fost pus în dezbatere publică proiectul de lege care conține strategia Guvernului privind reducerea deficitului public. Unele măsuri sunt dedicate sectorului privat, altele vizează angajații la stat, instituțiile publice și persoanele fizice în general.

Ce măsuri pentru persoanele fizice sunt incluse în planul Guvernului de a reduce deficitul?

Cele mai de interes sunt, pentru cetățeni, măsurile dedicate persoanelor fizice. Aici avem o serie de propuneri privind majorarea unor taxe și impozite plătite de contribuabili către stat.

Conform unei analize Avocatnet.ro, mai importante măsuri propuse vizează:

• Roviniete și amenzi mai mari: Din septembrie 2025, rovinieta de o zi pentru mașini crește la 3,5 euro, cea de 10 zile la 6 euro, iar amenzile pentru lipsa rovinietei se dublează aproape.
• Alocații și indemnizații blocate: În 2026, alocațiile pentru copii, indemnizațiile artiștilor, ale academicienilor și ajutoarele pentru soți supraviețuitori rămân la nivelul din decembrie 2025.
• Punctul de pensie și ISR neschimbate: Punctul de referință pentru pensii rămâne 81 lei în 2026, iar indicatorul social de referință (ISR) rămâne 660 lei. Creșterile revin abia din 2027.
• Indemnizația de solidaritate amânată: Persoanele cu handicap grav care au pensie de limită de vârstă vor primi indemnizația de solidaritate abia din ianuarie 2027.
• Burse mai puține pentru elevi: Din 2026 vor fi doar trei tipuri de burse: de merit, socială și tehnologică, cu sume și reguli stabilite de Guvern.
• Reduceri transport studenți limitate: Studenții vor avea tarif redus doar pe ruta dintre casă și facultate și pe transportul local.
• Mai puține călătorii gratuite: Revoluționarii, judecătorii, procurorii și unii angajați ai Ministerului Transporturilor vor avea doar trei călătorii dus-întors cu trenul în 2026.
• Normele didactice cresc: Profesorii vor avea norme de muncă mai mari.
• Proiecte din educație amânate: Programe și instituții noi din educație, ca Centrul pentru Educație Incluzivă și Masa Sănătoasă, se amână pentru 2027.

De ce adoptă România astfel de măsuri?

De precizat este faptul că măsurile de mai sus se află în stadiu de dezbatere publică, deci nu vorbim despre decizii definitive. Necesitatea adoptării acestor schimbări fiscal-bugetare vine pe seama creșterii deficitului public înregistrat de țara noastră la pragul de 9%.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Practic, prin majorarea unor taxe și limitarea cheltuielilor sociale, Guvernul încearcă să reducă presiunea pe bugetul de stat și să respecte angajamentele asumate la nivel european privind disciplina fiscală. În plus, ajustările sunt considerate esențiale pentru menținerea stabilității economice, evitarea procedurilor de infringement din partea Comisiei Europene și asigurarea unui cadru sustenabil pentru investiții și dezvoltare.

Pe termen scurt, astfel de măsuri pot fi nepopulare și vor genera nemulțumiri, însă autoritățile argumentează că ele sunt necesare pentru a evita acumularea unor datorii publice mai mari, care ar putea afecta ratingul de țară și costurile de împrumut pe piețele externe.

În final, succesul acestor ajustări va depinde de modul în care ele vor fi implementate, de măsurile de compensare pentru categoriile vulnerabile și de capacitatea statului de a combate evaziunea și a eficientiza colectarea veniturilor la buget.